Liderul grupului PDL din Cameră, Cristian Rădulescu a anunţat că PDL a sesizat, marţi, Curtea Constituională în privinţa a două proiecte legislative adoptate săptămâna trecută, respectiv modificările aduse legii răspunderii ministeriale şi legii privind verificarea averilor demnitarilor.
"Dincolo de aspectele care ţin strict de dreptul constituţional, nu putem să nu observăm că se doreşte o cât mai complicată procedură când este vorba despre demnitari. Orice procedură suplimentară ne duce cu gândul la tergiversări în aplicarea legilor", a declarat Cristian Rădulescu.
El a susţinut că, în cazul Legii răspunderii ministeriale, au fost introduce verigi neprevăzute de Constituţie, respectiv primul-ministru şi ministrul Justiţiei, că a fost reintrodus integral articolul 16, care fusese declarat neconstituţional de Curtea Constituţională, şi că în noua formă a legii, adoptată de Camera Deputaţilor, nu sunt avuţi în vedere membrii Guvernului care nu sunt parlamentari, pentru care textul criticat nu prevede nicio procedură.
În ceea ce priveşte legea privind declararea şi controlul averilor demnitarilor, democrat-liberalii au acuzat că utilizarea expresiei "venituri nejustificabile" nu este conformă prevederilor constituţionale, fiind nevoie înlocuirea ei cu expresia "caracterul ilicit al dobândirii".
"Nejustificat presupune nejustificarea unor sume care pot fi justificate, însă dobândirea a fost legală, în timp ce illicit presupune dobândirea unor venituri în mod nelegal", se arată în sesizarea adresată Curţii Constituţionale.
Referindu-se la propunerea făcută de preşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu, care i-a cerut şefului statului să trimită Parlamentului legea răspunderii ministeriale pentru reexaminare, Cristian Rădulescu a afirmat că legea adoptată cuprinde alte aspecte neconstituţionale faţă de cele din decizia recentă a Curţii Constituţionale.
"Bogdan Olteanu a declarat că cere preşedintelui să retrimită pentru reexaminare Legea răspunderii ministeriale, fiindcă Parlamentul a aprobat un text care de fapt fusese declarat, în aceeaşi zi, neconstituţional de către Curtea Constituţională. Curtea s-a pronunţat asupra unui alt aspect: dacă trebuie dat avizul şi de către Camera Deputaţilor sau Senat, în cazul demnitarilor foşti miniştri parlamentari. Legea care a fost adoptată în aceeaşi zi se referă la alte aspecte. Ori este o confuzie din fuga calului, ori Bogdan Olteanu face joc mărunt de picioare făcându-se că nu pricepe diferenţa între cele două texte", a mai spus Cristian Rădulescu.
Curtea Constituţională a decis, săptămâna trecută, că Ministerul Public va sesiza Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului care la data sesizării au şi calitatea de deputat sau senator.
Potrivit Curţii, în aplicarea dispoziţiilor articolului 109 , alineatul 2, teza întâi, din Constituţie, Ministerul Public va sesiza Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului, pentru faptele comise în timpul mandatelor lor şi care la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau senator.
În aplicarea dispoziţiilor articolului 109 din Constituţie, Ministerul Public va sesiza preşedintele, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului care, la data sesizării, nu au şi calitatea de parlamentar.
Tot săptămâna trecută, deputaţii au adoptat, cu 188 voturi "pentru", 63 de voturi "împotrivă" şi 3 abţineri, proiectul de lege prin care prin care se poate declanşa începerea urmăririi penale împotriva miniştrilor care sunt parlamentari numai cu aprobarea Legislativului, deşi reprezentanţii PDL s-au opus. Camera Deputaţilor este forul decizional în privinţa acestui proiect de lege care modifică Legea răspunderii ministeriale.
Luni, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a anunţat că îi va cere preşedintelui Traian Băsescu, prin intermediul unei scrisori, să trimită Parlamentului Legea răspunderii ministeriale pentru reexaminare, pe motiv că CC a emis o decizie prin care stabileşte caracterul de neconstituţionalitate.