România nu a răspuns încă scrisorii adresate de Comisia Europeană, în care se cer informaţii legate de eventuala folosire a teritoriului României de către CIA pentru detenţia sau transferarea suspecţilor de terorism, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al comisarului Franco Frattini.
Friso Roscam Abbing a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că prima scrisoare în care se solicitau lămuriri a fost trimisă de Comisia europeană în iulie 2007, după publicarea raportului lui Dick Marty, care menţiona că atât România cât şi Polonia ar fi găzduit centre de detenţie secrete.
Răspunsul părţii române a ajuns la Bruxelles în toamna anului trecut dar a fost considerat insuficient, motiv pentru care la sfârşitul lunii ianuarie a fost trimisă o nouă scrisoare în care se cer lămuriri.
Purtătorul de cuvânt al fostului ministru interimar al Justiţiei, Gelaledin Nezir, declara pentru MEDIAFAX, la 22 februarie, că Ministerul Justiţiei a început demersurile pentru ca Parlamentul să răspundă unei scrisori adresate de Comisia Europeană, în care se cer informaţii legate de eventuala folosire a teritoriului României de către CIA pentru detenţia sau transferarea suspecţilor de terorism. Acesta a precizat că o scrisoare transmisă de comisarul european Franco Frattini pe această temă a fost primită la Ministerul Justiţiei la începutul lunii februarie.
Potrivit purtătorului de cuvânt, Ministerul începuse demersurile pentru informarea Comisiei speciale din Parlament, însărcinată cu ancheta în acest caz.
Comisia urmează să dea un răspuns, care va fi transmis ulterior Comisiei Europene, a menţionat Nezir.
Purtătorul de cuvânt al lui Franco Frattini a declarat, marţi, că în cazul în care autorităţile române nu vor oferi un răspuns, CE va formula o nouă scrisoare. El nu a putut menţiona un termen limită până la care este aşteptată reacţia României dar a precizat că, având în vedere că scrisoarea a fost trimisă la sfârşitul lunii ianuarie, speră că răspunsul va sosi în curând.
Abbing a atras atenţia că este vorba despre o problemă complexă, iar faptul că Ministerul Justiţiei s-a confruntat cu numeroase schimbări în ultima perioadă face necesară o atitudine flexibilă.
Oficialul european s-a declarat însă convins că România va oferi un răspuns, iar acesta va fi analizat urmând ca ulterior Comisia să poată trage o concluzie.
Abbing a adăugat că, aşa cum a subliniat în briefing-urile CE desfăşurate în ultimele două zile, la Bruxelles, au fost trimise chestionare referitoare la măsurile luate în domeniul antiterorist, fiind aşteptate răspunsuri care vor stabili în ce măsură cadrul legal pentru respectarea drepturilor omului a fost respectat.