Preşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Bogdan Oletanu, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că, din declaraţiile preşedintelui Curţii Constituţionale rezultă că, în continuare, România nu va avea niciun ministru judecat, exprimându-şi speranţa ca aceste declaraţii să fie doar o "scăpare".
"Nu o să avem niciun ministru judecat, în continuare. Cam asta înseamnă declaraţiile domnului Vida şi eu sper să fie doar o scăpare şi să nu se transforme într-o decizie a CCR", a susţinut Olteanu.
Preşedintele Camerei a spus că, potrivit declaraţiilor preşedintelui Curţii Constituţionale (CCR), Ioan Vida, Norica Nicolai ar fi trebuit să fie numită ministru al Justiţiei de către Traian Băsescu.
"Dacă Curtea decide că nu se aplică decizia pentru cei patru miniştri, asta înseamnă că doamna Norica Nicolai trebuia să fie ministrul Justiţiei, pentru că decizia prin care preşedintelui i s-a permis să refuze o singură dată miniştrii n-ar fi trebuit să se aplice la cazul în speţă. Deci preşedintele ar fi obligat să semenze conform mai vechii decizii a CCR", a spus Olteanu.
El a precizat că, dacă CCR va decide ceea ce a spus Vida, respectiv că, în cazul unui conflict de constituţionalitate, decizia nu se aplică în cazul respectiv, practic se elimină instituţia conflictului de constituţionalitate.
"Dacă suntem în conflict, dacă avem un blocaj instituţional, nu ne vom mai duce la Curte, pentru că Curtea nu va rezolva blocajul, ci va spune pentru altă dată ce o să se întâmple", a spus Bogdan Olteanu.
Liberalul şi-a exprimat dorinţa ca ÎCCJ să nu ţină cont de declaraţiile preşedintelui CCR şi să îşi menţină punctul său de vedere, acela de a retrimite dosarul la procuror în cazul lipsei cererii de începere a urmării penale din partea Parlamentului.
"Există deja o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Curte care nu este supusă şi nu trebui să ţină cont de părerile judecătorului Ioan Vida, decizie prin care s-a stabilit că dacă un dosar nu cuprinde cererea de începere a urmăririi penale din partea organismului competent, în cazul acesta Parlamentul, dosarul se returnează procurorului pentru a se reface urmărirea penală. Dacă vrem ca în continuare niciun ministru să nu ajungă vreodată în Justiţie, nu ne rămâne decât să urmăm ceea ce spune domnul Vida: trimitem dosarele în Justiţie fără aprobarea Camerei. Dar există o foarte mare probabilitatea ca ÎCCJ să-şi păstreze punctul de vedere şi să nu accepte dosarele spre judecare, ci să le trimită înapoi procurorilor", a mai declarat Olteanu.
Curtea Constituţională (CC) a constatat, în 10 martie, existenţa unui conflict juridic între Ministerul Public şi Parlament în legătură cu procedura de urmat în cazul cererilor referitoare la urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului pentru fapte comise în timpul mandatelor.
Potrivit Curţii, în aplicarea dispoziţiilor articolului 109 , alineatul 2, teza întâi, din Constituţie, Ministerul Public va sesiza Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului, pentru faptele comise în timpul mandatelor lor şi care la data sesizării, au şi calitatea de deputat sau senator.
În aplicarea dispoziţiilor articolului 109 din Constituţie, Ministerul Public va sesiza preşedintele, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului care, la data sesizării, nu au şi calitatea de parlamentar.
"Întreaga argumentaţie reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Decizia este definitivă şi general obligatorie. Înainte de publicare, aceasta se comunică Preşedintelui României, celor două Camere ale Parlamentului, Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii", arăta Curtea.
Până sâmbătă, decizia Curţii Constituţionale nu a fost făcută publică pe site-ul instituţiei şi nici publicată în Monitorul Oficial, astfel că motivarea judecătorilor nu este cunoscută.
Publicarea deciziei este aşteptată pentru a se vedea ce procedură trebuie urmată în cazul demnitarilor care deţin mandate de senator sau deputat.