Atragerea fondurilor europene este cea mai importantă problemă a României, iar dacă procesul de accesare a banilor nu se va îmbunătăţi, atunci statul va continua să fie un contribuitor net la bugetul UE, a declarat, vineri, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.
Dificultăţile întâmpinate în atragerea acestor fonduri subliniază o serie de alte disfuncţionalităţi, a afirmat guvernatorul, prezent la un seminar pe teme economice.
"Accesarea acestor bani, din experienţa altor state, ajunge la paradox. Zonele cele mai nevoiaşe, pot accesa mai greu fonduri, întrucât acest proces presupune calificare, administraţie durabilă", a spus Isărescu.
Oficialul băncii centrale a făcut o scurtă comparaţie între România şi alte state din UE, respectiv Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovacia, privind atragerea de fonduri în primul an după aderare.
Astfel, gradul de accesare din România s-a situat la circa jumătate din nivelul ţărilor menţionate.
De asemenea, guvernatorul BNR a subliniat că România a fost singurul stat care s-a regăsit în poziţia de contribuitor net la bugetul UE.
Oficialul BNR a arătat că la acest moment este important ca fondurile să fie atrase, nu să se discute dacă alocarea acestora a fost negociată corect.
"Mi se pare o aşezare echilibrată, rămâne doar problema accesării. Dacă însă capacitatea administrativă este cea mai disfuncţională, atunci alocarea de 1,1% (din totalul fondurilor UE - n.r.) este redusă, dar aceasta este mai degrabă problema noastră, decât a UE", a spus Isărescu.
Guvernatorul a sugerat că ar trebui analizate situaţiile Spaniei şi Portugaliei, acestea fiind exemple care ar trebui luate în consideraţie.
De asemenea, oficialul BNR a arătat că printre provocările legate de absorbţia fondurilor se numără menţinerea unei creşteri economice ridicate, asigurarea cofinanţării şi îmbunătăţirea capacităţii administrative.
O altă problemă la care s-a referit guvernatorul a fost aceea a situaţiei terenurilor din România, arătând că acestea sunt "pline de murdării şi neîngrijite".
"Cel puţin jumătate din terenuri sunt cumpărate din considerente imobiliare şi nu sunt folosite. Mă întreb, ca finanţist, dacă o dezbatere despre virtuţiile politicii fiscale va curăţa terenurile", spus Isărescu.