Legea votului uninominal a ajuns, joi, la Monitorul Oficial, pentru a fi publicată, urmând să-şi producă efectele la trei zile după aceasta.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu, a declarat că această lege există "datorită eforturilor Parlamentului, care a înţeles mesajul cetăţenilor".
"Astfel, pentru prima dată, cetăţenii României vor putea să-şi aleagă parlamentarii pe care îi doresc şi-i vor putea trage la răspundere pentru modul în care aleşii lor vor şti sau nu să le reprezinte interesele", a afirmat Olteanu, potrivit unui comunicat al Camerei Deputaţilor remis agenţiei MEDIAFAX.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, miercuri, la Stockholm, că a promulgat legea votului uninominal.
Şeful statului a precizat că a trimis în ţară o copie a decretului de promulgare, pe fax, iar decretul original va ajunge, joi, prin curier, la Monitorul Oficial, pentru publicare.
Curtea Constituţională a respins, miercuri, sesizarea senatorilor PRM şi PC faţă de Legea votului uninominal, judecătorii apreciind că legea este constituţională.
În şedinţa din 12 martie 2008, Curtea Constituţională a luat în dezbatere sesizarea înaintată de un număr de 26 de senatori, în temeiul art.146 lit.a) din Constituţie, referitoare la neconstituţionalitatea unor prevederi din Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi a legii, în ansamblul său.
Criticile de neconstituţionalitate au vizat următoarele dispoziţii (enumerate în ordinea în care au fost grupate de autorii sesizării, în capitole distincte): art.29 alin.(5), referitoare la constituirea unui depozit, în contul Autorităţii Electorale Permanente, de către fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, candidat independent, cu valoare de 5 salarii minime brute pe ţară pentru fiecare candidat; art.2 lit.p), art.9 alin.(1), (2) şi (3), "precum şi alte dispoziţii similare" referitoare la drepturile electorale acordate minorităţilor naţionale; prevederile referitoare la numirea judecătorilor în birourile electorale; art.47 alin.(2) lit.c), care prevede un prag electoral raportat la îndeplinirea unor condiţii de fapt (obţinerea a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a 3 colegii uninominale pentru Senat, în care candidaţii formaţiunii competitoare se situează pe primul loc); art.48 alin.(11), privind atribuirea, în primă etapă, a unui mandat candidaţilor care aparţin unui competitor electoral ce a întrunit pragul electoral alternativ; art.12 alin.(1) şi art.11 alin.(2) lit.f), care dispun cu privire la delimitarea colegiilor uninominale prin hotărâre a Guvernului; art.77, care modifică Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, în esenţă dispoziţiile privind alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene prin vot uninominal; precum şi legea, în ansamblul său.
În urma deliberării, Curtea Constituţională, în unanimitate, a constatat că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată.