Judecătorii constituţionali deliberează asupra Legii votului uninominal

Curtea Constituţională a luat în discuţie, miercuri, sesizarea sentorilor PRM şi PC faţă de Legea votului univominal, judecătorii constituţionali fiind aşteptaţi să dea o decizie.
  Senatorii PRM şi PC contestă anumite prevederi ale uninominalului, dar şi legea în ansamblu

Astfel, semnatarii sesizării depuse joi la Curtea Constituţională consideră că prevederile articolului 77, care se referă la modificări ale Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv la alegerea prin vot direct a preşedinţilor de Consilii Judeţene, sunt neconstituţionale.

În cadrul sesizării se arată că Secţiunea a II-a din Constituţie enumeră explicit organele administraţiei publice locale, care sunt consiliile locale alese, primarii aleşi, consiliile judeţene şi prefectul.

"Prin alegerea prin vot uninominal a preşedintelui Consiliului Judeţean, acesta capătă un caracter instituţional propriu, nemaifiind membru al Consiliului Judeţean, insituţia ca atare nefiind prevăzută în Consittuţie", se arată în sesizare.

Semnatarii sesizării consideră că o serie de alineate din articolele 11 şi 12, în care se prevede delimitarea colegiilor uninominale prin Hotărâre de Guvern, încalcă normele constituţionale potrivit cărora sistemul electoral poate fi reglementat doar prin lege.

În sesizare se arată că articolul 47, alineatul 2, privind pragul electoral alternativ, încalcă norma constituţională care consacră caracterul egal al votului, creând o discriminare.

"Pragul electoral alternativ, reprezentat pe de o parte de un procent şi pe de altă parte de numărul de colegii în care candidaţii s-au situat pe primul loc introduce un element de incertitudine şi operează cu o noţiune străină sistemului preconizat şi anume «situarea pe primul loc»", se arată în sesizare.

Semnatarii arată, totodată, că articolul 48, alineatul 11 încalcă voinţa direct exprimată a electoratului, întrucât atribuirea mandatului în condiţiile în care un candidat a obţinut majoritatea într-o circumscripţie electorală este condiţionată de îndeplinirea de către partidul care l-a propus a pragului electoral alternativ.

Semnatarii sesizării depuse, în 6 martie, la Curtea Constituţională consideră că prevederile articolului 29, alineatul 5, care prevede constituirea unui depozit cu valoarea de cinci salarii minime brute pentru fiecare candidat, în contul Autorităţii Electorale Opermanente, reprezintă o violare a textului articolului 4, alineatul 2 din Constituţie, întrucât condiţionează exercitarea dreptului de a fi ales pe criterii de avere.

Totodată, semnatarii consideră că o serie de alineate din articolele 2 şi 9 constituie prevederi referitoare la drepturile electorale acordate minorităţilor, constituind astfel dispoziţii discriminatorii faţă de cetăţenii români de etnie română care nu se bucură de aceleaşi facilităţi şi drepturi.

În sesizare se arată, de asemenea, că Legea privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului încalcă prevederile capitolului 6 din Constituţie, conferind judecătorilor atribuţii de autoritate publică ce nu sunt conforme cu statutul lor.

"În raport cu toate aceste critici de neconstituţionalitate, dar mai ales în raport de consecinţele pe care această lege le poate avea asupra unor principii democratice privind pluripartidismul şi rolul partidelor politice (...), considerăm că trebuie reapreciată constituţionalitatea întregii legi în ansamblul său", se arată în sesizare.

Din partea PRM au semnat sesizarea preşedintele partidului, Corneliu Vadim Tudor, şi senatorii Mihai Ungheanu, Nicolae Iorga, Dina Carol, Ilie Petrescu, Aurel Ardelean, Viorel Dumitrescu, Gheorghe Funar, Constantin Găucan, Ilie Ilaşcu, Irina Loghin, Eugen Mihăescu, Viorica Moisuc, Petru Stan, Ioan Nasleu, Verginia Vedinaş.

Dan Claudiu Tănăsescu este singurul senator independent care a semnat sesizarea, dar el a fost senator PRM, fiind exclus din partid în toamna anului 2007.

Din partea PC au semnat sesizarea senatorii Rodica Stănoiu (fostă PSD), Gavrilă Vasilescu, Radu Terinte, Marius Marinescu (fost PD), Sabin Cutaş, Silvia Ciornei, Cornel Pascu, Codruţ Şereş şi Irinel Popescu.