Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoCreşterea preţurilor la produsele alimentare în luna februarie s-a plasat sub aşteptările pieţei şi reprezintă o evoluţie încurajatoare, mai ales în contextul declaraţiilor repetate care anunţau scumpiri cu 30-40%, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Şeful băncii centrale a afirmat, într-un interviu acordat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, că temperarea creşterii preţurilor în luna februarie a fost ajutată şi de stabilitatea cursului de schimb, arătând, totodată, că deprecierile sporadice ale leului trebuie văzute în corelaţie cu întărirea euro pe pieţele internaţionale, moneda unică atingând în ultima perioadă maxime istorice succesive în raport cu dolarul.
Isărescu a evidenţiat că excesul de lichiditate din piaţa monetară s-a diminuat semnificativ şi îndeamnă băncile să constituie portofolii de tilturi de stat pentru a asigura mai uşor nevoile temporare de bani..
În opinia guvernatorului BNR, pieţele din România sunt încă în proces de maturizare, iar sectorul imobiliar se va confrunta, inevitabil, cu un test de consolidare.
Prezentăm intregral interviul cu guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu:
Reporter: Cum apreciaţi evoluţia preţurilor în luna februarie?
Mugur Isărescu: Creşterea de preţuri a fost marginal sub aşteptările pieţei, ceea ce este pozitiv, dar încurajatoare este, cred eu, evoluţia preţurilor produselor alimentare, care s-a situat cu mult sub ce anticipa piaţa, şi mai ales a infirmat mediatizarea excesiv negativă din lunile anterioare, care vorbea de creşteri de preţuri la produsele alimentare de 30 - 40%.
În consecinţă, sper că dezbaterea publică privind nivelul de temperare a creşterii preţurilor alimentare se va muta de la soluţii nesustenabile, de tipul relaxării fiscale, spre ceea ce constat că a prins vigoare în prezent, îmbunătăţirea concurenţei în domeniu, sau stimularea producţiei autohtone.
R: A contribuit evoluţia cursului de schimb din februarie la dinamica preţurilor?
M.I: Probabil că da, având în vedere certitudinea că transmiterea impulsurilor dinpre curs spre preţuri este mult mai rapidă decât dinspre dobânzi spre preţuri.
Dar, vreau să subliniez din nou, că BNR va menţine flexibilitatea cursului ca orientare principală, având în vedere că acesta este un activ important, mai ales în condiţiile turbulenţelor financiare internaţionale. Aş mai adăuga că, de multe ori când s-a vorbit despre slăbirea sau "deprecierea" leului, a existat, de fapt, o întărire a monedei unice.
R: Credeţi că evoluţia leului a fost influenţată în principal de controlul lichidităţilor şi menţinerea dobânzillor la peste 9%?
În mod categoric da, dar aici aş face un comentariu suplimentar. Observ, în special în ultimele săptămâni, o distribuţie inegală a excesului de lichiditatepe piaţa monetară românească. Au apărut bănci care sunt în căutare cvasi-permanentă de lichiditate, ceea ce înseamnă că nu se mai poate vorbi despre o supralichiditate generală.
Desigur, la această situaţie a contribuit şi managementul mult mai riguros al Trezoreriei Statului, dar cred că în spate se află şi o tendinţă de durată, care arată că o parte din excesul de lichiditate a fost absorbit de economie, iar alta s-a retras în condiţiile turbulenţelor financiare internaţionale.
În consecinţă, poziţia de creditor a sistemului faţă de BNR se limitează treptat. Ca urmare, se creează condiţii pentru ca funcţionarea pieţei monetare să nu mai fie unilaterală, iar o altă consecinţă ar fi stimularea băncilor în a deţine portofolii de titluri de stat şi de a face operaţiuni curente cu aceste titluri, pentru a-şi regla nevoile de lichiditate. Astfel, şi banca centrală va putea să-şi extindă, treptat, tipologia operaţiunilor pe piaţa monetară.
R: În condiţiile în care excesul de lichiditate tinde să dispară, iar companiile româneşti vor avea nevoie de tot mai multe împrumuturi pentru cofinanţarea fondurilor europene, are banca centrală în vedere să reducă nivelul rezervelor minime obligatorii?
M.I.: Pe măsură ce excesul de lichiditatea va dispărea, desigur că se creează condiţii pentru pentru reducerea RMO la depozitele atrase în lei. În privinţa resurselor în valută, nu întrevâd o asemenea posibilitate.
Cât despre o diferenţiere a RMO pe destinaţia ulterioară a resurselor atrase, este foarte greu de administrat şi de controlat, şi nu se practică în ţările europene.
R: Datele privind PIB din 2007 arată în continuare creştere economică ridicată. Există opinia că economia merge bine şi că restructurarea înseamnă investiţii cât mai mari. Cum comentaţi?
M.I.: Economia creşte, nu sunt semn de recesiune şi nici semne de slăbire semnificativă a creşterii economic.
Cuvântul bine devine incompatibil, însă, cu reinflamarea inflaţiei şi creşterea deficitului de cont curent. Ambele arată nevoia de reforme structurale mai accentuate. Unele se vor face mai uşor cu aportul investiţiilor, care duc la creşterea productivităţii.
Conceptul de restructurare este mult mai larg, înseamnă modificarea legislaţiei care să stimuleze creşterea productivităţii muncii, flexibilizarea pieţei muncii, reducerea birocraţiei, fluidizarea, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale, şi altele...
R: Cum apreciaţi dezvoltarea pieţelor din România? Anticipaţi o corecţie la nivelul pieţei imobiliare, având în vedere dinamica foarte ridicată înregistrată şi în 2007?
Pieţele fiannciare au intrat în faza de maturizare. M-am referit anterior la piaţa monetară. Aş adăuga o adâncire sensibil mai mare a pieţei valutare, care a trecut cu brio testul numit "turbulenţe", din ultimele şase luni.
Piaţa titlurilor este relativ rămasă în urmă, dar, trebuie să recunoaştem că acest lucru a fost cauzat şi de faptul că deficitele bugetare a fost finanţat preponderent din surse internaţionale, iar datoria publică este relativ mică.
Bursa, de asemenea, se află într-un proces de maturizare.
În ceea ce priveşte piaţa imobiliară, va trece şi ea, inevitabil, printr-un test de consolidare. Pieţele de mărfuri sunt supuse acum testului de concurenţă. În acest sens, salut dezbaterea legată de concurenţă pe piaţa bunurilor de consum, a hipermarketurilor. Această dezbatere ar trebui adâncită.
Preţurile de consum al populaţiei au urcat cu 0,7% în luna februarie, pe fondul scumpirii gazelor, iar rata inflaţiei din ultimele 12 luni a ajuns la 7,97%, reprezentând nivelul maxim din aproape doi ani. Creşterea de 0,7% a fost inferioară celei din luna ianuarie, de 0,86%.
În luna februarie, cele mai importante scumpiri, de 1,08%, au fost înregistrate la mărfurile nealimentare, avansul fiind susţinut de majorarea preţurilor la gaze, cu 8,42%. Mărfurile alimentare au consemnat creşteri de preţuri de 0,38%, iar serviciile de 0,51%.
