Senatorii jurişti: Înregistrările ambientale - probe în infracţiuni de corupţie sau contra persoanei

Comisia juridică din Senat a adoptat, marţi, un nou raport de admitere cu amendamente la cererea de reexaminare a Codului de procedură penală, stabilind că înregistrările ambientale sau accidentale pot fi folosite ca probe în infracţiuni de corupţie sau contra persoanei.
  Amendamentul la cererea de reexaminare privind proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2006, pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, a fost propus de senatorii Norica Nicolai (PNL) şi Şerban Nicolae (PSD) şi prevede că "înregistrările efectuate de părţi sau de alte persoane constituie mijloace de probă atunci când privesc infracţiuni contra persoanei, infracţiuni contra patrimoniului, infracţiuni de corupţie şi infracţiuni specifice activităţii de crimă organizată".

Membrii Comisiei juridice au adoptat un nou raport de admitere, cu amendamente, la cererea de reexaminare a şefului statului pe Ordonanţa privind Codul de procedură penală, după ce în şedinţa de plen de săptămâna trecută acest proiect a fost retrimis pentru dezbatere la comisie, la propunerea senatorului UDMR Peter Eckstein Kovacs.

Senatorul PSD Şerban Nicolae a declarat, după votul din Comisia juridică, că singurele modificări la Codul de procedură penală au fost cele solicitate de Ministerul Justiţie, în sensul păstrării unor texte existente în OUG 60/2006, la care comisia a adus o serie de corecţii.

Şerban Nicolae a menţionat că "interceptările făcute accidental sau ambiental, altele decât cele făcute pe tehnică specială de interpretare a convorbirilor telefonice, se pot utiliza ca mijloc de probă, dar numai în cauze ce privesc infracţiuni contra persoanei, contra patrimoniului, de corupţie şi cele de crimă organizată, deci cu o limitare".

Întrebat dacă, prin modificarea adusă legii, interceptările ambientale din cazul care îl vizează pe Decebal Traian Remeş pot fi folosite ca "probe" în instanţă, Nicolae a răspuns că pot fi folosite, "pentru că este vorba despre un caz de corupţie".

Senatorul PSD a mai precizat că în cadrul dezbaterilor s-a luat în calcul şi chestiunea percheziţiei, Comisia juridică însuşindu-şi o bună parte din solicitarea Guvernului, reieşită şi din cererea preşedintelui de reexaminare a legii. Astfel, senatorii jurişti au decis că nu trebuie impuse condiţii de cerere a percheziţiei din partea procurorului, ci doar de emitere a autorizaţiei judecătorului pentru efectuarea unei percheziţii.

Un alt amendament stabilit în şedinţa Comisiei juridice menţionează ca măsura de a nu părăsi localitatea sau ţara de către o persoană cercetată într-un dosar penal să fie luată şi de către procuror, nu doar de judecător, dar atunci când este luată de către procuror, judecătorul să o confirme în termen de maximum 48 de ore.

Şerban Nicolae a arătat că Senatul nu şi-a însuşit punctul de vedere al preşedintelui Traian Băsescu cel puţin în două chestiuni importante din cererea de reexaminare, şi anume ca procurorul să efectueze nemijlocit interceptări şi înregistrări de convorbiri telefonice, senatorii jurişti stabilind ca acest lucru să se realizeze doar prin intermediul unor servicii tehnice specilizate.

Un alt punct de vedere al preşedintelui care nu a fost însuşit de Comisia juridică se referă la prezenţa avocatului persoanei învinuite sau inculpate doar la acele acte de urmărire penală la care este obligatorie prezenţa persoanei învinuite sau inculpate.

"Ne-am păstrat vechea propunere, din Codul de Procedură Penală, după care avocatul învinuitului sau inculpatului participă la orice act de urmărire penală, cu excepţia, bineînţeles, a celor care se realizează prin mijloace tehnice specifice, unde avocatul nu poate fi prezent la strângerea de dovezi prin înregistrări sau interceptări de convorbiri telefonice", a menţionat Nicolae.

El a criticat "tezele false" impuse în declaraţiile publice de către preşedintele Traian Băsescu, cu privire la această lege, în două cazuri, şi anume dezincriminarea fraudelor bancare şi efectuarea percheziţiei doar cu înştiinţarea realabilă a celui percheziţionat.

"Am constatat cu această ocazie că era o teză falsă, la fel ca cea cu dezincriminarea fraudelor bancare, cea privind percheziţia care nu se poate face decât cu înştiinţarea prealabilă a celui percheziţionat. Aceasta era o minciună şi aţi constatat că nu era o astfel de problemă, aşa cum nu e nici în cazul fraudelor bancare. Din nefericire, acea afirmaţie a preşedintelui făcută la bilanţul Ministerului Public este una foarte gravă. Nici parlamentarii şi nici nimeni altcineva nu a dat liber în România la furtul din bănci", a spus Nicolae.

Senatorul PSD a declarat că, dacă se privesc cu luciditate şi fără încărcătură politică toate aceste modificări aduse în dezbateri, cererea de reexaminare poate fi acceptată cu observaţiile făcute de Comisia juridică a Senatului, deşi această procedură presupune şi trecerea prin Camera Deputaţilor, unde se va da votul final.

"Cred că propunerea noastră este una raţională, profesională şi care ţine cont şi de raţiunile care ţin de combatarea criminalităţii, la momentul actual, dar şi de protejarea intereselor legitime ale cetăţeanului", a spus Şerban Nicolae.

La rândul său, reprezentantul Ministerului Justiţiei la dezbaterile din Comisia juridică, secretarul de stat Katalin Kibedi, a declarat că este "mulţumită" de forma cu amendamente a Codului de procedură penală, deşi Guvernul mai avea zeci de pagini de elemente pe care ar fi dorit să le menţioneze şi că, în acest stadiu, cei care vor analiza mai în detaliu această formă a legii vor fi practicienii.

"În general, pe principiile mari, ceea ce am fost atenţionaţi, ele s-au corectat din raportul iniţial al Comisiei juridice", a spus Kibedi, adăugând că "se poate ieşi cu faţa curată".

Ea a menţionat că toate aceste aspecte de corelare legislativă se speră a fi rezolvate prin noul Cod de procedură penală, pe care Ministerul de Justiţiei încearcă să îl publice în data de 15 martie, pe site, pentru a începe dezbaterile publice.