Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoVicepreşedintele Camerei Deputaţilor Ioan Oltean (PD-L) a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că obligaţia de a armoniza legislaţia după ce anumite articole sau acte normative întregi au fost declarate neconstitituţionale de către Curtea Constituţională revin Guvernului şi nu Parlamentului.
"Parlamentul are obligaţia de armoniza şi de a ţine cont de observaţiile Curţii Constituţionale (CCR) numai în ce priveşte acte normative care încă nu au fost promulgate şi care nu sunt efectiv legi. Observaţiile legii CCR privind neconstituţionalitatea Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali nu implică automat obligativitatea Parlamentului, pentru că Parlamentul în sine nu este iniţiator legislativ. Iniţiator legislativ este Guvernul în primul rând, şi grupurile parlamentare şi cetăţenii. Cel care are obligaţia de a armoniza legislaţia după ce anumite articole sau acte normative întregi au fost declarate neconstituţionale este Guvernul României, şi nu Parlamentul", a susţinut Ioan Oltean.
Pe de altă parte, Oltean a spus că, după promulgare, orice deputat sau senator poate iniţia un act normativ privind armonizarea legii respective cu decizia CCR.
Vicepreşedintele Camerei a explicat că "declararea neconstituţională a unor articole din actele normative ce n-au fost încă promulgate înseamnă obligativitatea Parlamentului să armonizeze actele normative cu recomandările CCR, dacă nu, respectivele articole devin abrogate de drept, dar că, în ceea ce priveşte actele normative care deja produc efecte, în sensul că au fost adoptate, Parlamentul nu mai are obligaţia de a armoniza legile".
El a dăugat că, în cazul legilor promulgate, articolele considerate neconstituţionale devin automat abrogate în 45 de zile de la data la care Curtea a constatat neconstituţionalitatea acestora, "iar legea îşi continuă efectele doar cu articole care nu au fost declarate neconstituţionale".
În plus, Oltean a explicat că "deciziile Curţii sunt absolut obligatorii, în sensul că legile declarate neconstituţionale şi prevederile considerate neconstituţionale rămân definitiv în această formă", subliniind că "nimeni nu poate să conteste deciziile CCR".
Curtea Constituţională (CC) atrage atenţia Parlamentului că nu a dat curs obligaţiei constituţionale privitoare la punerea de acord a dispoziţiilor unei legi, declarate neconstituţionale, cu decizia Curţii şi cu prevederile legii fundamentale.
"Curtea Constituţională este consternată să constate că Parlamentul României nu a aflat nici până în prezent că, potrivit dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Constituţia României, revizuită în anul 2003, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, indiferent dacă sunt pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate anterior promulgării legilor (controlul a priori) ori asupra legilor sau ordonanţelor în vigoare, pe calea excepţiei de neconstituţionalitate (controlul a posteriori), acesta din urmă fiind accesibil oricărei persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii", se arată într-un comunicat al Biroului de presă al CC.
Cele de mai sus vizează faptul că Parlamentul - nu o singură dată - nu a dat curs obligaţiei constituţionale privitoare la punerea de acord a dispoziţiilor unei legi, declarate neconstituţionale, cu decizia Curţii şi cu prevederile legii fundamentale. Spre exemplu, dispoziţiile art.II alin.(1) şi (3) din Legea nr.249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali nu au fost încă reexaminate de Parlament, la mai bine de un an de la publicarea Deciziei nr.61 din 18 ianuarie 2007 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.116 din 15 februarie 2007.
Constatând o atare omisiune, preşedintele Curţii Constituţionale s-a adresat lui Bodgan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, solicitându-i să comunice soluţia adoptată de Parlament pentru ducerea la îndeplinire a deciziei Curţii.
La această solicitare a răspuns secretarul general al Camerei Deputaţilor, arătând: "Birourile permanente ale celor două Camere legislative au hotărât în şedinţă comună că Parlamentul are obligaţia de a reexamina legea numai în cazul deciziei de neconstituţionalitate a Curţii, pronunţate pe calea controlului a priori. În situaţia în care decizia Curţii Constituţionale a fost pronunţată pe calea controlului a posteriori, se consideră că prin decizia respectivă Senatul, Camera Deputaţilor şi Guvernul nu sunt sesizate ci, mai curând, informate, acestea având latitudinea să declanşeze procesul legislativ corespunzător punerii de acord a textelor constatate ca fiind neconstituţionale cu prevederile Constituţiei".
