Deficitul de forţă de muncă este, în medie, de 17 angajaţi pentru o firmă, spun patronatele

 Deficitul de forţă de muncă este, în medie, de 17 angajaţi pentru fiecare firmă, nivel care ar putea să crescă anul viitor la 29 de persoane, cele mai afectate fiind profesiile în care lucrează muncitori calificaţi, potrivit unui sondaj realizat de Consiliul pentru IMM-uri.

În România sunt înregistrate peste 400.000 de IMM, reprezentând circa 98% din totalul firmelor. Din totalul IMM-urilor, circa 80% sunt microîntreprinderi.

Microîntreprinderile au până la nouă salariaţi, în timp ce firmele mici au între 10 şi 49 de salariaţi, iar cele mijlocii între 50 şi 249 de angajaţi. În categoria firmelor mici şi mijlocii intră companiile care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane de euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane de euro.

Muncitorii calificaţi care se găsesc cel mai greu pe piaţa muncii sunt cei din domeniul construcţiilor, aceştia fiind urmaţi de strungari, instalatori, tâmplari, sudori, electricieni, vopsitori şi tinichigi auto, frezori, lăcătuşi mecanici, agricultori, şoferi, agenţi de pază, de deratizare şi de vânzări.

De asemenea, reprezentanţii firmelor au reclamat lipsa de personal cu studii medii, respectiv operatori chimişti, precum şi a celui cu studii superioare, respectiv arhitecţi, ingineri electronişti, proiectanţi şi ingineri metalurgi.

"Aproape 71% dintre firmele intervievate au răspuns la sondaj că se confruntă cu deficit de forţă de mună, nivel dublu faţă de procentul calculat în urmă cu un an", a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu.

Pentru a acoperi deficitul de personal, majoritatea firmelor au indicat ca soluţie acordarea de facilităţi de către Guvern firmelor care angajează cetăţeni străni şi le oferă spaţii de cazare.

"Circa trei firme din patru se gândesc să angajeze cetăţeni străini pentru a-şi putea continua activitatea, iar această măsură ar fi foarte bună", a precizat Nicolescu.

Printre alte propuneri ale firmelor se numără reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă, organizarea de şcoli profesionale pentru meseriaşi, acordarea de facilităţi pentru companiile care organizează traininguri şi cursuri de calificare sau recalificare din fondurile proprii, precum şi stimularea întoarcerii în ţară a muncitorilor români care lucrează în străinătate.

De asemenea, întreprinzătorii au solicitat facilitarea angajării de forţă de muncă din Republica Moldova şi condiţii mai permisive pentru acordarea autorizaţiilor de muncă sau vizelor de şedere.

Sondajul a fost realizat prin intermedierea a 234 de firme mici şi mijlocii.

O altă problemă ridicată de reprezentanţii IMM-urilor la conferinţa de presă este legată de sprijinirea firmelor mici şi mijlocii de către autorităţile române prin co-finanţarea formării profesionale.

"Propunem adoptarea practicilor europene privind finanţarea de la bugetul de stat şi bugetele locale a formării profesionale prin introducerea sistemului de vouchere. Cu aceste vouchere firmele îşi pot trimite angajaţii să se pregătească la orice structură specializată", a adăugat Nicolescu.

În plus, reprezentanţii CNIPMMR au apreciat că este necesară modificarea legislaţiei privind accesul la formare profesională a angajatorilor. Modificările privesc, printre altele, eliminarea prevederilor legate de obligativitatea angajatorilor de a menţine contractul de muncă cu persoanele participante la un program de pregătire profesională pe o perioadă de trei ani. De asemenea, întreprinzătorii doresc să fie eliminată şi limita de 20% din personalul angajat care participă la programe de training.