Patriarhia Română explică, într-un comunicat, motivele pentru care nu este de acord cu modificarea Legii transplantului în sensul introducerii acordului prezumat, dar şi de ce încurajează donarea voluntară de organe şi introducerea cardului de donator.
În şedinţa sa din zilele de 6-7 martie 2008, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a analizat propunerile de modificare şi completare a Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, respectiv Titlul VI - "Efectuarea prelevării şi transplantului de organe, ţesuturi şi celule în scop terapeutic", în sensul introducerii noţiunii de "consimţământ/acord prezumat".
Ţinând cont de faptul că Biserica Ortodoxă Română (BOR) şi-a exprimat, deja, punctul de vedere oficial în ceea ce priveşte transplantul de ţesuturi şi organe (Hotărârea Sfântului Sinod 1729/2004), precum şi principiile care trebuie să stea la baza actului donării de organe, Sfântul Sinod hotărăşte: «Îşi exprimă dezacordul faţă de introducerea noţiunii de "consimţământ prezumat" în articolul 142 al Legii 95/2006 şi a celorlalte amendamente ce decurg din acesta, deoarece contravine principiilor morale creştin-ortodoxe, anulează principiul dăruirii de sine şi al dragostei frăţeşti cuprins în consimţământul explicit şi exclude rolul familiei în cazul persoanelor aflate în moarte cerebrală sau decedate, dacă acestea nu şi-au exprimat clar acordul în timpul vieţii;
Apreciază că actul prelevării de organe, ca şi acceptul donării organelor, are valoare morală numai când este făcut conştient, informat şi cu altruism; consimţământul/acordul prezumat, chiar dacă ar creşte considerabil numărul de organe şi ţesuturi recoltate de la donatori decedaţi, reprezintă o lipsă de respect faţa de fiinţa umană şi poate deschide calea abuzurilor şi satisfacerii intereselor profesionale. În plus, acceptarea consimţământului prezumat ar putea duce la ştirbirea încrederii pacienţilor în medici, în condiţiile în care pacienţii vor crede că, odată ajunşi în stare critică, viaţa lor nu mai are valoare decât ca sursă de organe şi ţesuturi;
Consideră că, pentru creşterea numărului de donatori de organe şi ţesuturi pentru transplant, alternativa morală ar putea fi încurajarea voluntariatului şi introducerea, prin lege, a cardului de donator, care reflectă opţiunea persoanei faţă de donarea de ţesuturi şi organe. O asemenea abordare plasează transplantul de ţesuturi şi organe pe un fundament etic solid, având ca element central respectul pentru fiinţa umană - care continuă să existe şi după moartea sa biologică-, reducând astfel posibilitatea producerii abuzurilor», se arată în comunicat.
În concluzie, Patriarhia Română consideră că modificarea prevederilor referitoare la transplant din Legea 95/2006 "nu reprezintă, valoric, o îmbunătăţire a acesteia".
Sfântul Sinod al Bisericii Orodoxe Române (BOR) a respins, joi, cererea senatorului PC Irinel Popescu de modificare a Legii transplantului în sensul introducerii acordului prezumat.
Agenţia Naţională de Transplant face demersuri pentru legiferarea acordului prezumat. Acesta presupune că orice persoană aflată în moarte cerebrală poate devi, automat şi fără consimţământul rudelor, donator de organe, dacă în viaţă nu şi-a exprimat dezacordul faţă de donarea de organe printr-o simplă informare a medicului de familie.
"Hotărârea BOR violează Constituţia, întrucât eu, ca persoană, nu pot decide asupra corpului meu, ci doar familia mea are acest drept. Este aiurea să decidă familia mea pentru mine, dacă eu pot face acest lucru conform unei reglementări legale. Ideea introducerii cardului de donator nu a avut niciun succes în Europa. Nicio biserică nu s-a opus acordului prezumat. De fapt, BOR a acceptat cu greu ideea transplantului de organe de la donator cadavru. În afară de Danemarca, Germania, Slovenia, România şi Anglia, toate ţările au introdus acordul prezumat", a declarat, pentru MEDIAFAX, Victor Zota, preşedintele Agenţiei Naţionale de Transplant.