România rămâne ţară de tranzit a drogurilor, dar consumul local creşte

România rămâne o ţară de tranzit pentru drogurile care ajung în Europa din Asia, prin Turcia, însă a devenit şi depozit pentru drogurile de transportat în alte ţări europene, dar şi una în care consumul de narcotice a crescut şi este de aşteptat să se mărească dată fiind sporirea veniturilor.

"România nu este o sursă majoră de narcotice. Totuşi, aceasta rămâne o ţară de tranzit pentru droguri, aflându-se pe traseul narcoticelor ce ajung din Afganistan în Europa Centrală şi de Vest. Ţara mai este folosită şi ca punct de tranzit al cocainei provenite din America de Sud şi destinată Europei de Vest, în special prin portul Constanţa", se precizează în raportul internaţional al Departamentului de Stat al SUA privind Strategia de control asupra narcoticelor.

Potrivit documentului, drogurile ce tranzitează România sunt, în special, heroina şi opiumul, pe drumul lor dinspre Asia de Sud-Vest către Europa Centrală şi de Vest, dar şi drogurile sintetice, pe o rută de trafic ce se dezvoltă de câţiva ani pe traseul Europa de Nord - Europa Centrală - Europa de Est.

România devine o ţară din ce în ce mai folosită în depozitarea drogurilor, înainte de a fi trimise spre alte ţări europene.

Heroina şi marijuana sunt principalele droguri consumate în România, însă a crescut semnificativ şi consumul de ecstasy în rândul tinerilor, notează raportul.

Autorii raportului susţin că se aşteaptă la o creştere a consumului de heroină, în special legată de mărirea sumelor de bani pe care tinerii le cheltuie.

În prima jumătate a anului trecut, autorităţile române au confiscat sute de kilograme de droguri, din care 117 kilograme de heroină, 45 de kilograme de cocaină, 38 de kilograme de cannabis, trei kilograme de haşiş şi peste 18 kilograme de amfetamine. În aceeaşi perioadă, 2.674 de persoane au fost cercetate pentru trafic, posesie şi consum de droguri, număr ce a crescut cu 136.84 la sută faţă de perioada similară a anului anterior.

Aproape 400 de persoane au fost inculpate, din care 246 în stare de arest. Instanţele româneşti au condamnat 328 de persoane, 313 primind pedepse cu închisoarea.

Totuşi, România nu este un producător important de droguri, deşi există pe piaţa narcoticelor o cantitate mică de amfetamine de provenienţă locală.

În ceea ce priveşte metodele de trafic, narcoticele sunt aduse din Afganistan fie prin nordul ţării, fie prin est, fie prin sudul ţării, pe la graniţa cu Bulgaria. Pentru transportul terestru, sunt folosite atât vehicule de marfă, cât şi de pasageri. Drogurile ajung în România şi prin portul Constanţa sau prin aeroporturile internaţionale din ţară.

Ajunse în România, transporturile de droguri sunt duse fie spre nord-vest prin Ungaria, fie spre vest, prin Serbia. Poliţia estimează că peste 80 la sută din drogurile care intră în România merg mai departe spre ţările Europei de Vest.

În 2006, SUA a acordat României asistenţă în valoare de 1.724.000 de dolari pentru a-şi dezvolta unităţi de luptă împotriva infracţiunilor informatice şi anti-drog, dar şi pentru reformarea sistemului judiciar penal, pentru combaterea infracţiunilor cu incidenţă în creştere şi pentru lupta anti-corupţie.

Anul următor, România a beneficiat de asistenţă în valoare de 1.329.000 de dolari, acordată centrului SECI.

Referindu-se la anii viitori, documentul prevede că numărul infracţiunilor legate de droguri "pare să crească" în România, însă precizează că SUA "este pregătită" să asiste România, dar şi ţările vecine ei, în a contracara problemele.