Gazprom a luat în considerare realizarea unei bifurcaţii nordice, prin România, a conductei South Stream, dar a renunţat la această variantă din cauza dezinteresului părţii române, a declarat purtătorul de cuvânt al grupului rus, Serghei Kupriyanov, citat de cotidianul rus "The Moscow Times".
În schimb, Rusia şi Ungaria au semnat, joi, la Kremlin, un acord care oficializează intrarea Ungariei în proiectul gazoductului ruso-italian South Stream. Cu această ocazie, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a felicitat Budapesta pentru această alegere, se arată în articolul citat.
Pe de altă parte, potrivit unui articol publicat în "Kommersant", Bucureştiul ar putea fi totuşi implicat în proiectul South Stream. Astfel, conform adjunctului ministrului rus al energiei, Anatoli Ianovski, ar putea fi nevoie de acordul Ucrainei şi României pentru construirea unei gazoduct care să fie amplasat prin spaţiul maritim al unuia dintre cele două state.
În plus, pentru realizarea South Stream este necesară obţinerea unei expertize ecologice, ale cărei rezultate să fie acceptate şi de guvernele ţărilor prin a căror zonă economică maritimă va trece conducta.
Conducta South Stream va traversa Marea Neagră spre Bulgaria şi va avea o ramificaţie în Ungaria către Austria, o alta la sud, către Grecia si Italia, şi, în sfârşit, o alta spre Serbia.
Până în prezent şi-au anunţat participarea la South Stream Rusia, Italia, Bulgaria, Ungaria şi Serbia, alţi posibili parteneri fiind Bosnia şi Grecia.
South Stream este principalul concurent al proiectului Nabucco, la care participă şi România. Nabucco, promovat de UE şi SUA, vizează să ofere o alternativă la reţeaua de transport rusă şi să permită exploatarea resurselor din zona Mării Caspice. Din consorţiul Nabucco fac parte Austria (OMV), Ungaria, (MOL), România (Transgaz), Bulgaria (Bulgargaz) şi Turcia (Botas).