Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN) propune Departamentului pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului introducerea posibilităţii declarării apartenenţei la mai multe etnii de către cetăţeni.
Preşedintele Institutului, Horvath Istvan, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că propunerea va fi adresată Departamentul pentru Relaţii Interetnice deoarece acesta face parte din comisia care pregăteşte viitorul recensământ naţional al populaţiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.
“Noi ceea ce putem face este să fundamentăm un asemenea model, o asemenea bornă de a formula întrebările”, a afirmat Horvath.
Propunerea vine ca urmare a unor cazuri în care, la ultimul referendum, cetăţenii aparţinând unei minorităţi au spus că se simt aparţinând şi altei etnii. Horvath a exemplificat cu un rom din localitatea Corund, judeţul Hrghita, care spunea, într-un interviu, că se simte maghiar, deoarece a fost botezat într-o biserica reformată şi vorbeşte bine limba maghiară.
"Dacă oferim posibilitatea de dublă identificare, probabil că vom avea date puţin mai complexe sub aspectul utilizării cifrelor, dar date mai nuanţate despre identitatea unor populaţii cu identităţi puţin mai altfel constituite decât cele române sau maghiare”, a explicat preşedintele ISPMN.
El a adăugat că astfel de modele de dublă identificare etnică au mai fost întâlnite în Ungaria sau SUA.
"În recensământul din 2001 din Ungaria şi Statele Unite puteai să te identifici ca având mai multe identităţi etnice sau rasiale. Nu este o practică răspândită, dar ea apare în mai multe ţări”, a spus Horvath Istvan.
El a susţinut că este nevoie de clarificări şi în ceea ce priveşte multilingvismul, în condiţiile în care nu este definită explicit limba maternă.
"Limba maternă sună ca un concept neproblematic, dar la ce ne referim? Prima limbă învăţată, limba cea mai des folosită, limba cu care te identifici afectiv? Înseamnă foarte multe lucruri”, a mai spus preşedintele ISPMN.