Guvernul a decis ca noul cadru de organizare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) să fie promovat sub forma unei ordonanţe de urgenţă, pentru aplicarea rapidă a prevederilor, actul urmând să fie aprobat săptămâna viitoare, după ce va fi lansat în dezbatere publică.
Ordonanţa de urgenţă include şi elemente din iniţiativa legislativă promovată de PSD privind CNSAS, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse ministeriale.
"Vor fi iniţiate şi consultări cu reprezentanţii partidelor politice şi cei ai societăţii civile asupra proiectului de act normativ", au afirmat sursele.
Surse guvernamentale au declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX că Executivul intenţionează să discute, în şedinţa de miercuri, în primă lectură, proiectul ordonanţei de urgenţă care va reglementa activitatea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, actul normativ fiind inclus pe ordinea de zi a şedinţei.
Conform proiectului discutat, miercuri, de Guvern, contestarea deciziei date de CNSAS nu se va mai face la Colegiu, aşa cum prevedea vechea lege de funcţionare a instituţiei, recent declarată neconstituţională, ci direct în instanţă.
Potrivit noilor proceduri propuse, Direcţia de Investigaţii a CNSAS va verifica în arhivă toate documentele existente ce fac referire la o anumită persoană, identificată cu ajutorul Institutului Naţional pentru Evidenţa Persoanei. În urma verificărilor, Direcţia de Investigaţii întocmeşte o notă de semnalare a Colegiului cu privire la calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii pentru persoana cercetată, pe care o înaintează Colegiului, alături de întreaga documentaţie pe care actul se bazează şi de un aviz de conformitate al Direcţiei Juridice.
Colegiul CNSAS va "confirma" sau va "infirma" nota de semnalare a Direcţiei de Investigaţii, însă modul în care documentul va fi asumat sau respins de forul conducător al instituţiei nu este precizat în lege.
Procedura era similară şi în forma veche a legii, numai că nota de semnalare, odată ce trecea de Colegiu, se numea "decizie", iar ea aparţinea Colegiului şi se lua, prin vot, pe baza probatoriului pus la dispoziţie de Direcţia de Investigaţii.
Odată asumată într-un sens sau altul, nota de semnalare a Direcţiei de Investigaţii va fi comunicată în maximum 48 de ore celui pe care-l vizează, care are la dispoziţie 30 de zile să o conteste la Secţia de contencios administrativ a Tribunalului Bucureşti.
O altă noutate a proiectului propus Executivului spre aprobare este legată de ordinea priorităţilor celor care sunt verificaţi din oficiu. Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă prevede că ordinea verificării este chiar aceea în care categoriile sunt enumerate în articolul 3, articol ce purta numărul 2 în varianta veche a legii. Categoriile, notate cu litere de la "a" la "z", nu suferă modificări substanţiale, fiind introdusă obligativitatea verificării din oficiu a categoriei "funcţionari publici", cu toate că majoritatea celor cărora CNSAS le este opozabil sunt funcţionari publici, dar ocupă diverse funcţii de conducere.
În vechea formă a Legii CNSAS nu era prevăzută o ordine anume a categoriilor de persoane ce sunt verificate, textul vechi conţinând o singură menţiune în acest sens: "prin regulamentul propriu de funcţionare, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii va da o ordine de priorităţi pentru toate funcţiile şi demnităţile prevăzute la articolul 2". Respectiva ordine nu a apărut însă niciodată în cei nouă ani în care vechea lege a operat, motiv pentru care CNSAS a fost, dealtfel, deseori acuzat că ar proteja sau, din contră, ar persecuta anumite categorii profesionale.
În continuare, proritate în a fi verificaţi de CNSAS au candidaţii pentru funcţii publice sau persoanele recent numite pentru a le ocupa.
O altă modificare ce ar putea apărea în procedurile CNSAS este eliminarea sintagmei de poliţie politică din text.
În forma propusă spre aprobare, categoriile de persoane ce au avut legături cu Securitatea rămân doar cele de "lucrător" (angajat al Securităţii, n. red.), "colaborator" (persoană ce furniza, gratuit sau pentru bani, informaţii angajaţilor Securităţii, n. red.) şi noutatea "asimilat colaboratorilor" (persoană care, având competenţe decizionale, juridice ori politice, a luat decizii cu privire la activităţile Securităţii ori ale altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist).
Toţi aceşti termeni sunt explicaţi în textul proiectului de act normativ din punct de vedere al îngrădirii sau suprimării drepturilor omului "în scopul susţinerii puterii totalitare comuniste".