Completul de nouă judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va dezbate, luni, recursul declarat de apărătorii lui Omar Hayssam împotriva deciziei completului instanţei supreme de a respinge pe loc excepţiile de neconstituţionalitate invocate la ultimul termen al dosarului.
La termenul din 18 februarie, în care s-a dezbătut pe fond recursul sirianului împotriva deciziei Curţii de Apel prin care această instanţă îl condamna la o pedeapsă de 20 de ani de închisoare, avocaţii acestuia, Alice Drăghici şi Ion Cazacu, au invocat două excepţii de neconstituţionalitate, faţă de care au cerut magistraţilor suspendarea cauzei şi înaintarea dosarului Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiilor.
Judecătorii le-au respins însă în aceeaşi zi, motiv pentru care cei doi au atacat cu recurs decizia magistraţilor.
Unul dintre avocaţii lui Hayssam a susţinut atunci neconstituţionalitatea dispoziţiilor din Codul de procedură penală care dau dreptul procurorului ce instrumentează un dosar să nu depună la dosar toate interceptările telefonice pe care le realizează. Avocatul a arătat că astfel s-a încălcat accesul liber la justiţie. El a mai spus că, prin faptul că avocaţilor nu li se dă dreptul să ia cunoştinţă de toate interceptările care sunt făcute, se încalcă dreptul şi dreptul la apărare al celui cercetat. Pentru acest motiv avocatul a cerut trimiterea dosarului la Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei.
Celălalt avocat al sirianului a invocat neconstituţionalitatea abrogării unui articol din Codul de procedură penală care dădea dreptul părţilor de a face recurs din cauză că în sentinţa contestată s-a făcut o aplicare greşită a legii şi este contrară legii. Acesta a explicat că prin respectiva abrogare s-au încălcat articolele 21 şi 24 din Constituţie, care se referă la accesul liber la justiţie şi la dreptul la apărare.
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au respins, în 20 februarie, recursul sirianului Omar Hayssam împotriva condamnării sale la 20 de ani de închisoare pentru implicare în răpirea a trei reporteri români la Bagdad.
Sirianul, care în prezent este dat în urmărire prin Interpol, este obligat la plata unor daune de câte două milioane de euro fiecăruia dintre cei trei jurnalişti români răpiţi în Irak.