Păcuraru: Dacă angajatorul acordă maşină, casă, telefon în pachetul de serviciu, nu se impozitează

Ministrul Muncii Paul Păcuraru a declarat, miercuri, că dacă angajatorul acordă salariatului maşină, casă, telefon în pachetul de serviciu, acestea nu se impozitează, dar dacă le dă cu caracter personal, este obligat, conform Codului Fiscal, să le includă în baza de contribuţii de asigurări sociale.
  "A fost greşit interpretată de către presă povestea cu chiriile, cu salarii, cu maşinile de serviciu şi cu telefoanele mobile. Dacă angajatorul acordă angajatului maşină de serviciu, telefon, o casă cu chirie de serviciu, acestea nu se impozitează. Se impozitează doar dacă din alte fonduri decât cele salariale angajatorul le susţine cu caracter personal. Aceste situaţii sunt supuse contribuţiei de asigurări sociale. Angajatorul dacă dă aceste facilităţi în pachetul pe care-l oferă - maşină, telefon sau chirie pe casă - de serviciu, nu sunt supuse contribuţiilor. Dacă le dă cu caracter personal, atunci e obligat, conform Codului Fiscal să le includă în baza de contribuţii de asigurări sociale", a explicat Păcuraru.

Demnitarul a arătat că problema lărgirii bazei de impozitare a fost introdusă prin Legea 250/ 2007 de modificare a Legii 19, pentru majorarea pensiilor şi că o dată cu majorarea pensiilor, în textul legii au fost votate şi articolele legate de extinderea bazei de impozitare, în aşa fel încât să fie asigurate veniturile necesare majorării.

"Toate veniturile cu caracter salarial care nu se suportă din fondul de salarii, sunt şi ele supuse contribuţiei de asigurări sociale. Ordonanţa a modificat baza de impozitare în sensul că la fondul de salarii clasic, la sporurile care erau supuse contribuţiei, s-au adăugat toate celelalte venituri care până acum nu erau impozitate - prime, stimulente, sporuri sau orice venit cu caracter salarial care nu era până atunci impozitat. Asta a făcut ca la nivelul casei de pensii, odată cu aplicarea acestui act normativ, să se creeze resursele financiare necesare plăţii majorării pensiilor", a precizat Păcuraru.

El a arătat că ordinul ministerial nu este nimic altceva decât "explicarea cuvânt cu cuvânt a ordonanţei".

Ministerul Muncii a precizat, miercuri, că, la solicitarea agenţilor economici, a fost emis, în 8 februarie, un ordin ministerial care explică doar noţiunea de "venit brut realizat" din textul OUG 91 din 26 septembrie 2007 privind modificarea şi completarea actelor normative din domeniul protecţiei sociale.

Iniţial, ordonanţa a fost aprobată de Guvern în 26 septembrie 2007, prevederile actului normativ urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2008.

În urma solicitărilor agenţilor economici de a se explica sintagma "venit brut realizat", ministrul Muncii a emis un alt ordin, prin care explică acest termen.

În consecinţă, ministrul Păcuraru a emis Ordinul din data de 8 februarie, prin care explică la ce se referă venitul brut realizat, şi care nu aduce nicio modificare prevederilor legale deja existente. Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial în 14 februarie 2008.

Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (MMFES) a explicat, miercuri, că până la apariţia Legii 250/2007 pentru modificarea Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, baza de calcul a contribuţiei individuale o reprezenta salariul individual brut realizat, inclusiv sporurile şi adaosurile, în cazul asiguraţilor cu contract individual de muncă.

"Baza de calcul a contribuţiei angajatorului era constituită din totalul salariilor individuale brute/veniturile realizate de asiguraţi, defalcat pe condiţii de muncă, plafonat la cinci salarii medii brute pe economie", se arată în comunicat.

Potrivit MMFES, odată cu apariţia Legii 250/2007 s-au produs anumite modificări în baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, care au condus la încălcarea principiului contributivităţii potrivit căruia "contribuţia de asigurări sociale datorată de angajatori reprezintă diferenţa dintre nivelul cotelor de contribuţii de asigurări sociale stabilite diferenţiat, în funcţie de condiţiile de muncă, prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat, şi nivelul cotei contribuţiei individuale de asigurări sociale".

"Pentru eliminarea acestei neconcordanţe provocate de actul normativ mai sus amintit a fost promovată Ordonanţa de Urgenţă nr. 91/2007 prin care a fost clarificată sintagma «venit brut realizat lunar», precum şi baza de calcul a contribuţiei angajatorului ca fiind suma veniturilor care constituie baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale", se mai arată în comunicat.

Ministerul precizează că ordinul ministrului Muncii din 2007 a preluat sintagma "venit brut realizat" fără a detalia structura elementelor care compun acest venit, astfel că Ordinul din 8 februarie 2008 nu face decât să răspundă solicitărilor venite din partea agenţilor economici, fără a aduce vreo modificare.

"Urmare a numeroaselor întrebări formulate de agenţii economici s-a promovat Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse nr.92/2008 prin care se detaliază atât veniturile brute realizate în bani, cât şi cele în natură, categorii de venituri care se regăsesc şi în Codul Fiscal, fără a aduce nimic nou faţă de prevederile legale deja existente. De precizat că aceste venituri constituie bază de calcul a punctajului avut în vedere la stabilirea pensiei, ceea ce conduce la creşterea pensiei cuvenite contribuabilului", se mai arată în comunicat.

Ordinul emis pe 8 februarie de ministrul Muncii Paul Păcuraru, pentru a clarifica sintagma "venitul brut realizat lunar", menţionează că aceasta se referă la venituri în bani, venituri în natură şi pensii.

Astfel, veniturile în bani se referă la salariile/indemnizaţiile de bază brute, inclusiv indemnizaţiile de conducere, salariile de merit, indexări, compensări şi alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază.

De asemenea, veniturile în bani cuprind şi drepturile de soldă lunară şi alte drepturi acordate soldaţilor şi gradaţilor voluntari, sporurile, indemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru condiţii deosebite de muncă, activitate desfăşurată în mediul rural, în zone izolate, munca prestată în schimbul de noapte, îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare funcţiei de bază, sporul de fidelitate şi altele asemănătoare.

Sumele plătite pentru timpul nelucrat, sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie, premiile anuale şi cele din cursul anului, sumele plătite conform legii sau contractelor colective de muncă, fac parte tot din venitul în bani al angajatului.

Venitul în bani cuprinde şi alte adaosuri la salarii, cum sunt bonusuri, stimulente, compensaţii, indemnizaţia pentru concediul de odihnă neefectuat, sumele rezultate prin "plata cu ora", gărzi, indemnizaţii clinice, sumele acordate, potrivit legii, contractului colectiv de muncă sau contractului individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă, încetării raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici, a mandatului sau a calităţii de membru cooperator, ca urmare a concedierilor individuale ori colective, indiferent de denumirea, cuantumul şi durata acordării acestora.

Ajutoarele asimilate prestaţiilor sociale, indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ (sindicate, asociaţii, fundaţii), cadourile în bani oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia Paştelui, zilei de 1 Iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 Martie sau cu orice altă ocazie sunt cuprinse tot în veniturile în bani.

Sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori, indemnizaţii de şedinţă acordate, membrilor comisiilor constituite la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice, sumele primite de către diverse persoane fizice, altele decât cele autorizate, potrivit legii, să desfăşoare activităţi independente, ca urmare a desfăşurării unor activităţi profesionale (cum ar fi cele din domeniul asigurărilor, marketingului, publicităţii, imobiliar etc.), sumele primite în baza unor convenţii civile de prestări de servicii sau contracte de colaborare, sunt incluse tot la veniturile în bani.

Veniturile în natură cuprind plata în natură a unei părţi din salariu, sub forma unor facilităţi acordate de angajator conform Codului muncii, utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţa dus-întors de la domiciliu la locul de muncă, contravaloarea chiriei sau a unei părţi din aceasta şi, după caz, a utilităţilor, suportate de către angajator, cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit ori la un preţ mai mic decât preţul pieţei, împrumuturi nerambursabile, anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului, abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal, permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scop personal, primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii.

În ceea ce priveşte calculul pensiilor, punctajul anual al asiguratului se determină pe baza venitului brut realizat lunar, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care au constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale.

Beneficiază de majorarea punctajului prevăzută la art. 78 alin. (8) din lege persoanele care, după îndeplinirea cumulativă a condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de lege, contribuie o anumită perioadă la sistemul public de pensii. Această majorare se aplică numai punctajului corespunzător perioadei de stagiu de cotizare, realizată după îndeplinirea cumulativă a condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă.

Majorarea punctajului se acordă şi în cazul recalculării pensiilor, reglementată la art. 95 din lege, folosindu-se aceeaşi procedură.