Vicepreşedintele PNL Norica Nicolai a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că se va adresa instanţei judecătoreşti împotriva preşedintelui Băsescu, care prin afirmaţiile privind motivarea respingerii numirii sale la MJ i-a încălcat dreptul constituţional fundamental de a accede într-o funcţie publică.
"Am examinat cu atenţie motivarea de astăzi (vineri - n.r.) a Curţii Constituţionale şi am de făcut următoarele observaţii, care privesc punerea în pericol a ordinii constituţionale în România: Curtea Constituţională a depăşit limitele Constituţiei prin comparaţie cu Decizia 356/2007 în cazul Cioroianu. Curtea Constituţională a dat posibilitatea preşedintelui să refuze un ministru şi pentru alte motive decât cele legale, introducând posibilitatea subiectivă a preşedintelui de a refuza un ministru", a declarat Norica Nicolai.
Ea a adăugat că, utilizând analogia cu posibilitatea preşedintelui de a cere reexaminarea legilor şi în cazul său, Curtea Constituţională "a creat o situaţie juridică sui-generis", întrucât situaţia sa nu este echivalentă cu aceea a unei legi.
"În ceea ce priveşte o misiune a motivării legale a deciziei Curţii, cred că nu există în lege criterii de individualizare a moralităţii şi Curtea Constituţională, prin reţinerea motivării preşedintelui, mi-a încălcat dreptul prevăzut în art. 30 din Constituţie şi din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. În acelaşi timp, mi-a îngrădit dreptul de acces la o funcţie publică", a afirmat vicepreşedintele PNL.
Norica Nicolai a arătat că, dând dreptul preşedintelui de a răspunde politic doar în faţa poporului, Curtea Constituţională l-a poziţionat pe şeful statului "mai presus de lege" şi a creat posibilitatea în România ca accesul la o funcţie publică să fie îngrădit din alte motive decât cele legale.
"Având în vedere toate acestea, înţeleg să mă adresez instanţei judecătoreşti împotriva preşedintelui Traian Băsescu care, prin afirmaţiile publice, în cazul motivării refuzului candidaturii mele, mi-a încălcat un drept constituţional fundamental. Sunt conştientă că acest proces poate fi unul de lungă durată. Nu urmăresc să acced la o funcţie publică, ci doar să creez un precedent în România care să nu dea dreptul nimănui ca, prin încălcarea drepturilor, să-i fie lezate demnitatea şi onestitatea, precum şi accesul la o funcţie publică", a declarat Norica Nicolai pentru MEDIAFAX.
Curtea Constituţională (CC) şi-a publicat, vineri, motivarea deciziei în cauza Norica Nicolai, arătând că limitarea la o singură respingere a propunerii de ministru se justifică prin faptul că răspunderea pentru o altă nominalizare revine în exclusivitate premierului.
"În consecinţă, Curtea urmează să constate că în aplicarea articolului 85, alineatul 2, din Constituţie, preşedintele, neavând drept de veto, poate să ceară primului-ministru o singură dată, motivat, să facă o nouă propunere de numire a altei persoane în funcţia de ministru", se arată în decizia Curţii Constituţionale din 7 februarie, publicată, vineri, pe site-ul instituţiei.
Articolul 30 din Constituţie prevede că "libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile", iar "cenzura de orice fel este interzisă".
Conform aceluiaşi articol din legea fundamentală, "libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine".
"Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri", prevede Constituţia.
"Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii", mai stipulează legea fundamentală.