Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, a afirmat, vineri, că Ion Iliescu a fost ameninţat cu puşcăria pentru a reveni asura deciziei de graţiere a sa, fără să precizeze însă cine a fost persoana care l-a ameninţat pe fostul preşedinte, dacă este din România sau din străinătate.
Miron Cozma a dat în judecată statul român pentru reîncarcerarea sa şi perioada de închisoare executată în urma anulării ordinului de graţiere semnat de Ion Iliescu în decembrie 2004, procesul fostului lider al minerilor cu statul încheindu-se vineri la Curtea de Apel Bucureşti.
"Iliescu a fost ameninţat cu puşcăria. Toate la timpul lor. Nu am să vă spun, eu vă sugerez să gândiţi", a spus jurnaliştilor Cozma, refuzând să precizeze dacă este vorba de o persoană din străinătate sau din România.
Totodată, Cozma a declarat că nu are de ce să îşi ceară scuze românilor pentru mineriade. "Românii sunt alături de mine, mineriadele acelea, din punctul nostru de vedere nu au existat, eu nu sunt responsabil de ele", a adăugat Cozma.
Anul trecut, Tribunalul Bucureşti i-a dat câştig de cauză lui Cozma, dispunând despăgubirea acestuia cu 10.000 de euro, pentru că a stat nelegal în detenţie 178 de zile, după ce fusese graţiat, decret revocat la scurt timp de Iliescu la presiunea socităţii..
La plecarea de la Curtea de Apel Bucureşti - unde s-a judecat, vineri, contestaţia lui Cozma, nemulţumit că nu i se acceptă ca despăgubire suma de 4 milioane de euro - i-a înmânat avocatului său un volum de versuri scrise în penitenciar, intitulat "Balade haiduceşti", "de genul Mioriţei".
Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, care a fost condamnat la 18 ani de detenţie pentru acţiunea minerilor din 1991, când Guvernul Petre Roman a fost răsturnat, a susţinut vineri, pe holul instanţei, că vrea să ceară CSM să verifice dosarele penale în care a fost implicat.
"Voi solicita Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să facă o anchetă privind modul de soluţionare a tuturor dosarelor în care am fost implicat", a spus Cozma, prezent la Curtea de Apel Bucureşti, pentru procesul intentat statului în legătură cu reîncarcerarea sa după ce preşedintele la graţiat.
Potrivit procedurii, orice neregulă în actul de justiţie sau în conduita unui magistrat poate fi reclamată la CSM în termen de un an de la constatare.
Pe de altă parte, Cozma a declarat că are de gând "să-l dea" pe fostul preşedinte Ion Iliescu, spunând că acesta "nu a reprezentat vreodată ceva pentru el".
"Sigur toate la timpul lor. Este responsabil şi, probabil, va fi dat în judecată şi de alte instituţii. Pentru mine Iliescu nu a reprezentat vreodată ceva. Este penibil şi incredibil că atunci când îi ajunge cuţitul la os justiţia să se schimbe. Nu au ştiut că este civil", a precizat Cozma. El a făcut referire la modificările legislative survenite unei decizii din vara anului trecut a Curţii Constituţionale, care a statuat că civilii pot fi cercetaţi şi judecaţi doar de magistraţi civili, motiv pentru care dosarele mineriadei şi revoluţiei de la Secţia Parchetelor Militare au fost preluate de procurori civili.
Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a precizat, vineri, referitor la declaraţiile lui Miron Cozma, că acesta trebuie tratat "cu rezervele cuvenite", cu "înţelegere", ca şi oamenii "cu mintea rătăcită" pe care îi întâlneşti în viaţă, fie că vrei, fie că nu vrei.
"Pe Cozma trebuie să îl luaţi cu rezervele cuvenite, de fiecare dată", a arătat Iliescu, precizând că nu a primit ameninţări cu moartea atunci când era şef de stat, pentru a renunţa la graţierea lui Cozma, aşa cum a afirmat acesta.
Întrebat cum comentează intenţia lui Cozma de a-l acţiona în judecată pentru mineriadă, Iliescu a răspuns: "El, pe mine? Ei, ce să-i faci, trebuie înţeles omul. A stat în închisoare, el şi aşa era un original în felul său, aşa că după închisoare s-au accentuat nişte trăsături. Trebuie luat cu înţelegere, fiecare, ca şi oameni cu mintea rătăcită, pe care îi întâlneşti în viaţă, vrei nu vrei. Şi când îţi asumi o anumită misiune socială, trebuie să îi tolerezi pe toţi".
În 7 decembrie anul trecut, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, anunţa că a infirmat soluţia de punere sub urmărire penală a fostului preşedinte Ion Iliescu în dosarul mineriadei din 1990. Anchetatorii au admis contestaţia privind forma şi fondul soluţiei iniţiale dată de general magistrat Dan Voinea.
Profesorul de drept procesual penal Ioan Neagu, avocatul lui Ion Iliescu, a făcut plângere împotriva soluţiei de începere a urmăririi penale dată de generalul Dan Voinea, fostul şef al Secţiei Parchetelor Militare (SPM), la o săptămână de la decizia din 20 iunie 2007 a Curţii Constituţionale, potrivit căreia procurorii militari nu pot ancheta civilii.
Oficial, magistratul militar Voinea a anunţat din vara anului 2005 punerea sub acuzare a lui Iliescu şi a altor persoane, însă de abia în 27 iunie2007 fostul preşedinte a semnat procesul-verbal prin care i s-a adus la cunoştinţă învinuirile, deşi mai fusese audiat la SPM de trei ori înainte.
În seara de 13 iunie 1990, grupuri numeroase de mineri din Valea Jiului au venit în Bucureşti, pentru "a restabili ordinea în Capitală", după ce fuseseră incendiate şi devastate sediile Poliţiei, Ministerului de Interne şi Televiziunii Române.
În următoarele două zile, minerii înarmaţi cu răngi, topoare şi bâte au devastat sediile unor partide din opoziţie şi pe cel al Facultaţii de Arhitectură, precum şi alte locuri din apropierea Pieţii Universitaţii, decretată de către studenţi "kilometrul zero al democraţiei". În acest loc, timp de peste 50 de zile, bucureşteni şi nu numai au manifestat faţa de politica dusă de FSN şi de liderul său, Ion Iliescu.
În dimineaţa de 13 iunie 1990, poliţiştilor li s-au ordonat "să cureţe Piaţa Universitaţii", ceea ce a generat conflicte violente între forţele de ordine şi manifestanţi. Ulterior, au venit şi minerii pentru "a ajuta la curaţenie". În perioada 13-15 iunie 1990, au fost ridicaţi din Piaţa Universitaţii aproximativ o mie de tineri, din care pentru 182 au fost emise mandate de arestare preventivă.
