Guvernul este responsabil de politicile europene şi un interlocutor în acest domeniu cu autorităţile UE în toate statele europene, iar Preşedinţia nu are un rol de jucat în ceea ce înseamnă coordonarea afacerilor europene, a declarat, joi seara, premierul Călin Popescu Tăriceanu.
"În toate ţările europene, responsabil de politicile europene şi interlocutor cu autorităţile europene este Guvernul. În România este nevoie de un mecanism de coordonare la nivel instituţional între instituţiile Executivului pentru afacerile europene, astfel încât poziţiile pe care le exprimă diversele ministere pe diferite probleme să nu fie confictuale, să nu ne trezim că se duc doi reprezentanţi români cu puncte de vedere diferite. Şi aceste mecanisme de coordonare le face Guvernul şi în speţă primul-ministru atunci când cele două structuri nu se înţeleg. Nu e o problemă în care Preşedinţia să joace vreun rol. Preşedinţia nu are un rol de jucat în ceea ce înseamnă coordonarea afacerilor europene", a spus Tăriceanu, la postul public de televiziune.
El a arătat că Guvernul este responsabil în faţa Uniunii Europene pentru tot ceea ce înseamnă, de exemplu, negociere de tratate.
Conform unei hotărâri adoptate în 31 ianuarie, Guvernul va include un Consiliu pentru afaceri europene, care va funcţiona în subordinea directă a premierului şi va asigura convergenţa direcţiilor politice, la nivelul Executivului, în procesul de gestionare a afacerilor europene şi de stabilire a priorităţilor României ca stat membru al UE.
Consiliul se va reuni lunar sau ori de câte ori este necesar şi va avea ca atribuţii principale analizarea problematicii generale de pe agenda europeană şi stabilirea priorităţilor României în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Procesul de luare a deciziilor şi adoptare a poziţiilor României pe problematica afacerilor europene va fi coordonat la nivelul Guvernului, al Consiliului pentru afaceri europene, al Comitetului de coordonare a afacerilor europene, şi al grupurilor de lucru ale sistemului naţional de coordonare. Instituţiile guvernamentale cu atribuţii în procesul de luare a deciziilor şi adoptare a poziţiilor României pe problematica afacerilor europene sunt Departamentul pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei şi Finanţelor, precum şi celelalte ministere şi instituţii pe domenii specifice sectoarelor lor de activitate.
"Consiliul pentru afaceri europene se constituie ca structură distinctă, fără personalitate juridică, în subordinea directă a primului-ministru, pentru a asigura convergenţa direcţiilor politice, la nivelul Guvernului, în procesul de gestionare a afacerilor europene", a precizat Guvernul în 31 ianuarie.
În scopul asigurării coordonării inter-ministeriale a procesului de formulare a politicilor şi strategiilor din domeniul afacerilor europene, s-a decis şi constituirea Comitetului de coordonare a afacerilor europene, format din reprezentanţi ai ministerelor sau ai altor instituţii ale administraţiei publice centrale, la nivel de secretar de stat sau asimilaţi ai acestora, cu atribuţii în domeniul afacerilor europene.
Comitetul de coordonare, prezidat de secretarul de stat care conduce Departamentul pentru Afaceri Europene şi co-prezidat de secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE, se va reuni săptămânal şi va pregăti poziţia României pentru reuniunile Consiliului European, ale Consiliului Uniunii Europene şi ale Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER).
Vicepreşedintele PDL Anca Boagiu a declarat, joi, că Hotărârea de Guvern pentru instituirea sistemului naţional de coordonare a afacerilor europene este "ilegală şi incompletă", întrucât exclude instituţiile cu legitimitate populară - preşedintele şi Parlamentul - de la stabilirea poziţiilor României în UE.