Ghidurile medicale, instrument de protecţie pentru medic şi pacient în suspiciunile de malpraxis

Ghidurile medicale reprezintă un instrument de protecţie atât pentru doctori, cât şi pentru pacienţi în cazul unor eventuale suspiciuni sau acuze de malpraxis, a anunţat, joi, Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii, la lansarea primului ghid actualizat pentru managementul astmului.
  "Mă bucur foarte mult că sistemul a început să se mişte şi în această direcţie a elaborării de ghiduri medicale în diferite specialităţi şi ţin să felicit Societatea Română de Pneumologie, conferenţiarul Florin Mihălţan, pentru că a avut iniţiativa şi a pus în practică elaborarea acestui ghid. Am convingerea că ghidurile clinice reprezintă un prim pas în creşterea calităţii îngrijirilor, furnizând un standard pe baza căruia este evaluată calitatea serviciilor. În plus, ghidurile medicale realizează consensul între specialişti şi ajută la lămurirea sau evitarea situaţiilor ambigue, reducând astfel riscurile oricărei intervenţii. Ghidurile sunt şi un instrument de protecţie, atât pentru medic, cât şi pentru pacient în cazul unor eventuale suspiciuni sau acuze de malpraxis", a spus Eugen Nicolăescu.

În plus, ghidurile clinice reprezintă garanţia faptului că pacientului i se acordă cel mai bun tratament, a adăugat demnitarul.

Din punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii Publice (MSP), care este administratorul sistemului, aplicarea ghidurilor clinice creşte calitatea serviciilor medicale în timp ce scade costurile.

"Nu în ultimul rînd, respectarea ghidului poate duce, în timp, la diminuarea legăturilor nepotrivite dintre medici şi producătorii şi furnizorii de materiale sanitare şi medicamente, în sensul că nu se vor mai prescrie medicamente în funcţie de lobby-ul unui producător sau altul, ci se va prescrie ceea ce recomandă ghidul clinic", a mai spus Nicolăescu.

Ministrul Sănătăţii intenţionează ca, împreună cu Colegiul Medicilor din România şi specialiştii, să elaboreze şi o grilă de evaluare a aplicării protocoalelor şi a măsurilor ce se impun în cazul nerespectării lor.

Potrivit managerului Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie (SRP), ghidul trebuie să fie un instrument de bază în cadrul demersurilor de prevenire, tratare şi diminuare a efectelor astmului asupra populaţiei din România. Astmul afectează în toată lumea aproximativ 300 de milioane de persoane, iar prevalenţa globală este de 1-18 la sută, cu o creştere moderată în anumite ţări.

Potrivit OMS, anual astmul provoacă aproximativ 250.000 de decese în toată lumea. În România, nu există studii epidemice de anvergură, însă din datele existente rezultă că prevalenţa la copii a crescut de la cinci la şapte la sută în intervalul 1994-2001, în prezent unul din 20 de copiii de vârstă şcolară putând suferi de astm. De asemenea, aproape un milion de români suferă de astm, a mai spus Mihălţan.

La adult, diagnosticul este pus în baza testelor de provocare bronşică, frecvenţa este de 7,48 la sută, ajungând până la 10,43 la sută. Studiile comparative cu alte ţări arată că în România astmul apare ca fiind mult subdiagnosticat, deşi este de 300 de ori mai frecvent decât cardiopatia ischemică, de 33 de ori decât cancerul pulmonar, de 22 de ori decât cel de sân de 15 ori decât accidentul vascular cerebral şi de cinci ori decât SIDA.

"O treime din cazurile de astm sunt rezultatul urbanizării, adică al poluării şi mă refer la poluarea casnică şi industrială", a mai spus Mihălţan.

Potrivit preşedintelui SRP, specialiştii români au nevoie de ghiduri şi protocoale terapeutice, în contextul în care astmul este o maladie cronică cu prevalenţă mare şi în continuă creştere.

Astmul trebuie controlat periodic, întrucât nu se vindecă niciodată, ci doar se modifică tratamentul. Costul astmului în Europa este de 17,7 miliarde de euro pe an, 9,8 miliarde de euro reprezentând costuri indirecte şi 7,9 miliarde de euro, costuri directe.