Statele din cadrul NATO sunt singurele care hotărăsc extinderea Alianţei, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al organizaţiei, James Appathurai, în replică la ameninţările preşedintelui rus Vladimir Putin faţă de Ucraina, relatează AFP.
"Numai statele NATO decid extinderea NATO şi nici o altă ţară nu are drept de opinie asupra acestei decizii", a declarat Appathurai.
Putin a avertizat joi că Rusia îşi va îndrepta rachetele împotriva Ucrainei, Poloniei şi Cehiei dacă proiectele de extindere a NATO sau de găzduire a scutului american antirachetă se vor concretiza.
"Extinderea NATO, un proces care datează de zeci de ani, contribuie în mod foarte clar la stabilitatea şi securitatea în Europa", a mai spus Appathurai, fără a comenta mai detaliat declaraţiile lui Putin.
Ucraina nu este membru NATO, dar a solicitat, în ianuarie, includerea în Planul de acţiuni în vederea aderării, ultima etapă înaintea intrării efective în Alianţă.
Liderii celor 26 de ţări membre NATO urmează să-şi formuleze răspunsul la această solicitare la summitul Alianţei din aprilie de la Bucureşti.
"Pentru moment, aliaţii nu au luat o decizie, iar Rusia încearcă, fără îndoială, să influenţeze dezbaterea în curs de desfăşurare în Ucraina, ca şi în cadrul Alianţei", a apreciat un diplomat NATO.
Putin a mai ameninţat deja, şi în timpul vizitei la Moscova a preşedintelui Viktor Iuşcenko, că va orienta rachetele ruseşti asupra Ucrainei. Preşedintele ucrainean i-a răspuns atunci că "fiecare ţară îşi creează propriul concept de securitate", reamintind că prevederile Constituţiei ţării sale "nu permit desfăşurarea forţelor unor terţe ţări sau ale unor blocuri pe teritoriul ucrainean".
Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, a apreciat miercuri drept "inacceptabile" declaraţiile lui Putin, adăugând că "Rusia nu are drept de veto" în această problemă.
Ameninţările lui Putin nu vizează însă extinderea NATO prin aderarea Ucrainei, ci consecinţele acesteia. Statele Unite nu au adus niciodată în discuţie ipoteza extinderii scutului antirachetă în Ucraina şi nici pe cea a instalării de baze militare în această ţară.
Reacţia NATO, care se limitează la a se referi la dreptul de a lua propriile decizii privind extinderea, demonstrează că Alianţa interpretează declaraţiile lui Putin drept o încercare de a exercita presiuni asupra unei Ucraine foarte divizate în legătură cu aderarea la NATO.
Marţi, Putin a aprobat şi retragerea radarelor ruseşti din Ucraina, un anunţ direct legat de intenţia acestei ţări de a adera la NATO. "Şi încheierea cooperării în domeniul supravegherii radar între Rusia şi Ucraina trebuie luată în considerare în această campanie de intimidare", a declarat diplomatul citat.
"Această campanie poate fi cu dublu tăiş pentru Moscova, dacă populaţia ucraineană va reacţiona prost", în condiţiile în care majoritatea ucrainenilor se pronunţă împotriva intrării în NATO, a adăugat el.