CNA a elaborat un proiect de modificare a Legii audiovizualului, în acord cu Directiva europeană

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a elaborat un proiect de modificare a Legii audiovizualului în vederea corelării ei cu noua Directivă europeană a audiovizualului, aspecte precum produc placement-ul şi trecerea de la analogic la digital fiind discutate în şedinţa de joi a Consiliului.
  Potrivit amendamentelor de modificare a Legii, discutate de membrii CNA, licenţa audiovizuală digitală terestră s-ar putea elibera în baza unei decizii a CNA în mai multe cazuri: pentru radiodifuzorii care deţin o licenţă analogică naţională şi pentru cei care optează pentru folosirea, în regim digital, a frecvenţei analogice asignate anterior, dar şi pentru cei care încetează obligatoriu emisia analogică.

Licenţele audiovizuale analogice sau digitale se vor elibera fie în baza unui concurs, în cazul unui serviciu de programe difuzat pe cale radioelectrică terestră, fie în baza unei decizii a Consiliului, în cazul unui serviciu de programe difuzat prin orice alte mijloace de telecomunicaţii. Pe de altă parte, licenţele audiovizuale analogice sau digitale pentru SRR şi SRTv se vor elibera fără concurs.

Licenţa audiovizuală s-ar putea retrage de către Consiliu în condiţiile în care compania care deţine licenţa nu începe difuzarea serviciului de programe în termen de 18 luni de la obţinerea licenţei audiovizuale. În prezent, licenţa se poate retrage dacă în 12 luni de la acordarea ei nu începe emisia. De asemenea, potrivit modificărilor, Consiliul ar putea acorda o prelungire de încă 12 luni, faţă de 6 luni cât este prevăzut în prezent, pentru începerea retransmisiei.

"Propunerile aduse textului legii reprezintă o schimbare majoră de viziune în ceea ce priveşte procesul digitalizării", a spus Gelu Trandafir, în cadrul şedinţei.

Proiectul CNA prevede şi numărul maxim de licenţe pe care le poate deţine o companie. Spre exemplu, un radiodifuzor ar putea deţine cumulativ doar două licenţe cu acoperire naţională terestră de radio.

CNA vrea să modifice şi criteriul principal de acordare a licenţelor naţionale. Astfel, dacă până acum, o licenţă naţională trebuia să acopere o audienţă potenţială de peste 60% din populaţia recenzată a ţării, potrivit proiectului CNA, "licenţele audiovizuale care acoperă prin difuzarea aceluiaşi program peste 50% - în cazul radiodifuziunii, şi respectiv peste 60% - în cazul televiziunii, din populaţia recenzată a ţării cu vârsta de peste 6 ani, vor fi considerate licenţele audiovizuale cu acoperire naţională". Totuşi, unii membri ai CNA au propus ca licenţa naţională pe TV să se acorde doar dacă se acoperă o audienţă de 75% la nivel naţional. În prezent, există doar două radiouri care au licenţe naţionale, InfoPro şi Europa FM.

CNA relaxează, în proiectul de modificare a Legii audiovizualului, şi prevederile privind publicitatea. "Noile prevederi aduc o relaxare a publicităţii în sensul apariţiei unor noi tipuri de publicitate, mult mai interactive, gen publicitate virtuală", a spus Radu Teodorel.

Publicitatea va putea fi inserată în timpul programelor, cu condiţia să nu fie afectată "integritatea programelor, durata şi natura acestora şi dacă nu sunt afectate drepturile titularilor de drepturi". SRTv poate insera spoturi publicitare sau de teleshopping numai între programe.

Proporţia de spoturi publicitare televizate si spoturi de teleshopping dintr-un interval de 1 oră nu poate depăşi 20%.

Transmisia filmelor realizate pentru televiziune, a operelor cinematografice şi a programelor de ştiri poate fi întreruptă de publicitate televizată şi/sau de spoturi de teleshopping o singură dată pe o durată programată de cel puţin 30 de minute, faţă de 45 de minute, cum prevede actuala legislaţie. De la această prevedere sunt exceptate foiletoanele, serialele şi documentarele.

Transmisia programelor pentru copii poate fi întreruptă de publicitate televizată şi/sau de teleshopping o singură dată în timpul unei durate programate 30 de minute.

Totodată, CNA corelează Legea audiovizualului şi cu una dintre cele mai importante noutăţi ale noii directive, respectiv product placement-ul, care implică prezenţa anumitor produse în programe TV, în scopuri comerciale.

Astfel, poziţionarea de produse este permisă: în operele cinematografice, filmele şi serialele realizate pentru prezentarea lor în cadrul unor servicii media audiovizuale, programele de sport si de divertisment. Acest lucru nu se aplică în cazul programelor pentru copii.

Programele în care este cuprinsă o poziţionare de produs trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: conţinutul şi, în cazul transmisiilor de televiziune, intervalul orar afectat acestora, nu sunt, în nicio situaţie, influenţate într-un mod care să afecteze responsabilitatea şi independenţa editorială a furnizorului de servicii media audiovizuale; nu încurajează, în mod direct, cumpărarea sau închirierea de produse sau servicii, mai ales prin menţiuni exprese cu caracter promoţional la produsele sau serviciile respective; nu scot în evidenţă, în mod exagerat, produsul în cauză; telespectatorii sunt informaţi clar asupra existenţei unei poziţionări de produs.

Programele în care sunt cuprinse poziţionări de produse sunt identificate în mod corespunzător la început şi la sfârşit, pentru evitarea oricărei confuzii din partea telespectatorului.

Programele nu trebuie să cuprindă poziţionări ale produselor pe bază de tutun sau ţigări sau pentru întreprinderi al căror obiect de activitate principal îl constituie fabricarea sau vânzarea de ţigări si alte produse pe bază de tutun şi a anumitor produse medicamentoase sau tratamente medicale care sunt disponibile numai pe bază de prescripţie medicală.

Totodată, comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: să fie uşor de identificat, să nu aibă conţinut comercial mascat, să nu uzeze de tehnici subliminale, să nu nu aducă atingere respectului demnităţii umane şi să nu promoveze niciun fel de discriminare bazată pe sex, origine rasială sau etnică, naţionalitate, religie sau credinţă, handicap sau orientare sexuală. De asemenea, acest tip de publicitate nu trebuie să încurajeze comportamente care dăunează sănătăţii si siguranţei sau comportamente care dăunează în mod flagrant protecţiei mediului sau afectează negativ minorii din punct de vedere fizic sau moral.

CNA prevede în noul proiect şi faptul că nu pot fi sponsorizate programele de ştiri şi programele de analize şi dezbatere pe teme politice şi/sau economice de actualitate.

De asemenea, televiziunile vor fi stimulate să asigure în mod progresiv condiţii prin care serviciile pe care le furnizează devin accesibile persoanelor cu dizabilităţi de văz sau de auz.

Proiectul de modificare a Legii audiovizualului include şi prevederi noi referitoare la "dreptul la replică" în cadrul serviciilor radio-TV.

Propunerea CNA de modificare a Legii audiovizualului va fi discutată într-o altă şedinţă viitoare, după care va fi discutată cu reprezentanţii Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru a fi propusă ca iniţiativă legislativă în Parlament.

Legea audiovizualului nr.504 din 2002 a fost modificată ultima dată în 28 decembrie 2007, când toţi operatorii de cablu din România au fost obligaţă să retransmită, începând din acest an, postul TV5, în caz contrar, Consiliul Naţional al Audiovizualului putând să le retragă licenţa de difuzare. Potrivit Legii 364 din 28 decembrie 2007, care modifică Legea audiovizualului, TV5 a intrat în "must carry", alături de posturi finanţate de stat, precum TVR.

Parlamentul European a adoptat, la sfârşitul lui 2007, Audiovisual Media Services Directive - Directiva privind serviciile media audiovizuale. Noile prevederi legislative, reunite în cadrul Directivei, le actualizează pe cele incluse în cadrul Directivei Televiziunea Fără Frontiere, adoptată în 1997, pentru a lua în calcul dezvoltarea tehnologiilor audiovizuale şi de publicitate. Ele se vor aplica şi "serviciilor de tip TV", cum ar fi programele TV transmise prin streamuri online, dar nu şi site-urilor private.

Una dintre noutăţile noii directive este constituită de product placement, care implică prezenţa anumitor produse în programe TV, în scopuri comerciale. Această practică va fi admisă numai într-o gamă limitată de programe şi va trebui să respecte reguli stricte. Product placement-ul va fi interzis în programele sociale şi de ştiri, în emisiunile pentru copii, documentare şi emisiunile de consiliere. Parlamentul European a cerut ca acţiunile de plasare de produse să fie semnalate corespunzător, la începutul şi la sfârşitul programelor, precum şi după pauzele publicitare. Deşi plasarea de produse a fost acceptată la nivel european prin noua legislaţie, statele membre pot continua să interzică această practică.

Potrivit noilor reglementări aprobate de Parlamentul European, pauzele publicitare vor fi autorizate la fiecare 30 minute în timpul filmelor TV, operelor cinematografice şi al programelor de ştiri. În programele pentru copii, pauzele comerciale nu sunt permise decât dacă durata emisiunii este mai mare de 30 de minute. Documentul nu prevede reguli de inserare a publicităţii în programe precum serialele. În plus, directiva prevede că durata maximă alocată într-o oră programelor comerciale nu trebuie să depăşească 12 minute.

Audiovisual Media Services Directive cere statelor membre ale UE şi Comisiei Europene să încurajeze providerii de servicii media să dezvolte coduri de conduită privind publicitatea pentru copii, pentru a se putea evita spoturile publicitare care îi pot afecta pe aceştia, cum ar fi cele pentru alimentele nesănătoase.

România ar trebui să încheie procesul de digitalizare până în 2012, potrivit reglementărilor europene.