Scheele: Sistemul românesc de învăţământ, puţin demodat şi foarte didactic

Fostul şef al Delegaţiei CE la Bucureşti, Jonathan Scheele, a declarat, marţi, că sistemul educaţional din România trebuie modernizat, astfel încât să fie mai interactiv şi mai puţin bazat pe acumulare de cunoştinţe, mai ales în ciclul primar.
  Jonathan Scheele - prezent marţi la o conferinţă de presă, la Bucureşti - a atras atenţia autorităţile române să nu neglijeze unele sectoare cum ar fi educaţia, în care acquis-ul comunitar este unul limitat.

"Învăţământul este un sector unde acquis-ul comunitar este foarte restrâns, pentru că este vorba de subsidiaritate: adică nu vrem să impunem şi nu trebuie să impunem un sistem educaţional omogenizat pe plan european. De aceea nu avem un acquis foarte mare în domeniul culturii. În perioada preaderare era o agendă foarte densă pentru ţara candidată în domeniul justiţiei, de exemplu. În domeniul învăţământului nu erau foarte multe de făcut. Iar pe de altă parte fondurile erau focalizate pe domeniul acquis-ului. De aceea învăţământul primar, unde nu există practic un acquis, nu era nicio prioritate în sensul pregătirii pentru aderare" a explicat Jonathan Scheele.

Cu toate acestea, spune el, există anumite recomandări ale Parlamentului European despre competenţele cheie ale unui cetăţean european.

"Recomandările sunt bazate pe bune practici. Un sistem numit open coordination - adică schimb de experienţă între statele membre pentru a îmbunătăţi nivelul de mijloc pentru toţi", a adăugat fostul şef al Delegaţiei CE, care a precizat că recomandările nu se referă explicit la învăţământul primar, "dar sunt elemente care se pot folosi pentru a înbuntăţi sistemul în general".

În opinia lui Scheele, la un an de la integrarea în Uniunea Europeană a devenit evident faptul că România are nevoie de o modernizare şi adaptare a sistemului de învăţământ. Ridicarea târzie a vizelor a făcut ca românii să fie printre ultimii care au luat cunoştinţă de realitatea unei Europe unite şi mai ales de cerinţele pe care aceasta le implică, a continuat acesta. Acesta consideră că multe dintre problemele cu care s-au confruntat românii care au încercat să îşi găsească un loc în Europa în cursul primului an de la aderare "se datorează unor imperfecţiuni ale mecanismelor de adaptare care ar trebui imputate mai degrabă sistemului educaţional şi mai puţin indivizilor".

El a explicat că în ţările Uniunii Europene educaţia primară se bazează pe dezvoltarea aptitudinilor de comunicare, pe învăţarea aplicată a limbilor străine, aceştia învaţând cum să înveţe permanent în viaţă. Pe când în România, sistemul de învăţământ primar este tributar stereotipurilor din perioada comunistă în care totul funcţiona în condiţii de închidere în sine şi nu a dezvoltării abilităţilor de comunicare, a spus oficialul.

Astfel, sistemul român de învăţământ este unul puţin demodat, foarte didactic. A fost o investiţie în învăţământul primar, dar în infrastructură. "Acum trebuie modernizat sistemul de învăţământ, pentru a fi mai interactiv şi să stimuleze creativitatea, să nu unul doar pe acumularea de cunoştinţe", a continuat Scheele.

Referitor la învăţarea limbilor străine, acesta crede că există o prăpastie între şansele pe care le au elitele şi cele ale celor care provin din România profundă.

"Constat cu tristeţe că există o aplecare a autorităţilor din România, indiferent de culoarea politică, în exclusivitate de către lucrurile grave şi cu efecte vizibile imediat. Nimeni nu contestă faptul că reforma în justiţie şi combaterea corupţiei sunt priorităţi de gradul zero ale României. Totuşi a neglija alte segmente ale vieţii româneşti, mi se pare o abordare periculoasă", a spus Scheele.

La rândul său, directorul de la International House şi al Fastrackids, Mihai Gâjdan, a amintit de faptul că Parlamentul European a emis o recomandare, în data de 18 decembrie 2006, prin care defineşte competenţele cheie pe care cetăţeanul european trebuie să le aibă pentru a se dezvolta profesional, să fie inclus social şi să aibă locuri de muncă bine plătite. Dintre acestea, câteve sunt aproape absente ca priorităţi în învăţământul primar. Gâjdan aminteşte printre aceste carenţe de "competenţa de a învăţa cum să înveţi", dezvoltarea competenţelor sociale şi civice, spiritul de iniţiativă şi antreprenoriat, exprimarea diferenţelor culturale şi competenţele în comunicare.

În ce priveşte competenţele în comunicare, un loc important îl ocupă comunicarea în limbi străine. Potrivit unui barometru european din 2006, care arată care ar fi principalele motive pentru a învăţa o limbă străină, 42 la sută din români spun că ar învăţa pentru a lucra în străinătate, 30 la sută pentru serviciu, 29 la sută pentru a obţine o slujbă mai bună, 24 la sută pentru satisfacţie profesională, 19 la sută pentru vacanţe în străinătate şi 18 la sută pentru a studia în străinătate.

Totodată, 67 la sută dintre europeni consideră că învăţarea limbilor străine trebuie să fie o prioritate politică, faţă de doar 48 la sută dintre români care sunt de aceeaşi părere.