Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video Preşedintele Comisiei pentru drepturile omului din Senat, Gyorgy Frunda, s-a pronunţat, luni, în plen, pentru revizuirea Constituţiei, el afirmând că legea fundamentală este "lacunară, ambiguă, interpretabilă" şi a propus un dialog între reprezentanţii grupurilor parlamentare pe acest subiect.
El a criticat faptul că, potrivit prevederilor constituţionale adoptate în 2003, la revizuirea Constituţiei, deciziile Curţii Constituţionale sunt cu efecte depline şi nu mai pot fi modificate.
"Am ajuns în situaţia în care nouă judecători ai Curţii Constituţionale pot da peste cap deciziile legislative ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Vorbind neacademic sau nejuridic, putem spune că este un superlegiuitor, care cenzurează actele Legislativului, care este manifestarea suveranităţii populare, fără ca să existe nicio posibilitate de îndreptare atunci când Curtea poate greşi", a spus Frunda.
Potrivit acestuia, poate să existe situaţia când doar patru judecători pot decide soarta unei legi "pe care pot să o declare oricând neconstituţională", fapt care, în opinia sa, "nu este în regulă".
Potrivit afirmaţiilor sale, această situaţie nu este în regulă nici raportat la voinţa manifestată de Adunarea Constituantă din 1991, nici raportat la atribuţiile şi puterea Curţilor Constituţionale din Germania sau Franţa şi nici dacă se constată că instanţa constituţională "poate regla şi decide jocurile politice".
El a trecut în revistă mai multe decizii ale Curţii "foarte discutate şi dezbătute de specialişti în drept constituţional şi de oamenii politici din România", deciziile privind Legea votului uninominal, modificarea Legii răspunderii ministeriale, Legea referendumului, unde Curtea Constituţională "a modificat regula jocului în timpul jocului" stabilind o altă majoritate pentru adoptarea referendumului decât era în lege, "iar Parlamentul nu a putut interveni".
Un alt exemplu dat de senatorul UDMR a fost decizia privind modificarea Legii de funcţionare a CNSAS, decizie pe care o califică drept interpretabilă şi care nu este din punct de vedere constituţional corectă.
El a apreciat că ceea ce a făcut Curtea în privinţa dreptului de veto al preşedintelui la numirea unui ministru "întrece măsura constituţionalităţii".
"Curtea Constituţională a modificat Constituţia, a adăugat la legea fundamentală", el adăugând, totuşi, că deciziile Curţii trebuie să fie aplicate într-un stat de drept, în condiţiile în care nu există niciun instrument "nici politic nici juridic" prin care aceste hotărâri să fie modificate.
Pe de altă parte, el a criticat sistemul semi-prezidenţia, care funcţionează în prezent în România.
"Nu putem rămâne în această struţo-cămilă românească, republica semi-prezidenţială, în care preşedintele are puteri mai mari sau mai mici, în funcţie de cine ocupă locurile la Curtea Costituţională", a apreciat Frunda. El a susţinut că republica semi-prezidenţială este "soluţia cea mai proastă în interesul cetăţenilor şi în dezinteresul funcţionării normale, echilibrate a puterilor statului".
În opinia sa, cu prilejul revizuirii Constituţiei, trebuie să fie prevăzute atribuţii clare pentru cele trei puteri ale statului, menţionându-se obligaţii pentru fiecare dintre acestea.
"Constituanta din 1993 şi Parlamentul din 1991 şi cel din 2003 au pornit de la prezumţie greşită, că Preşedinţia, Guvernul şi Legislativul se comportă cu bună credinţă", a menţionat preşedintele Comisiei pentru drepturile omului.
El a apreciat că în ultimii 17 ani au existat, în permanenţă, conflicte mai mari sau mai mici între puterile statului şi o serie de blocaje.
În opinia sa, cu ocazia revizuirii trebuie să se opteze fie pentru republică prezidenţială - care este înconformitate cu tradiţia istorică a României, cum a fost anterior în Franţa şi în Italia, până a se trece la republică parlamentară - fie pentru republică parlamentară, cum este în majoitatea statelor Uniunii Europene.
"Dacă suntem sinceri, cam 400 de parlamentari mult mai greu ajung în posibilitatea de a crea o dictatură decât un singur om. Mult mai greu greşesc 400 de oameni decât greşeşte un singur om", a subliniat senatorul.
Pe de altă parte, Gyorgy Frunda a calificat drept inadmisibil faptul că preşedintele nu are un termen limită în care să anunţe dacă acceptă un candidat la funcţia de ministru sau nu.
El a atras atenţia că, potrivit atribuţiilor Curţii de a judeca, potrivit legii şi Constituţiei, conflictele de natură constituţională între instituţiile statului, fapt care ar conduce la posibilitatea ca instanţa constituţională să îşi extindă competenţa în alte domenii decât cele acordate prin lege.
"Orice conflict interinstituţional poate fi de natură constituţională. Înseamnă că oricând Curtea Costituţională poate interveni în nişte domenii care nu îi sunt date în competenţă nici prin Constituţie, nici prin legea de funcţionare", a apreciat senatorul Uniunii.
El a adăugat că, în Germania, Curtea Constituţională nu dă în patru ani câte decizii dă Curtea din România în patru luni.
