Curtea de Apel Bucureşti l-a achitat pe Ion Alexandru Ţiriac

Curtea de Apel Bucureşti l-a achitat, luni, pe Ion Alexandru Ţiriac, respingând astfel apelul procurorilor la sentinţa instanţei inferioare care, în urmă cu aproape patru luni, a decis achitarea acestuia pentru toate faptele de care era acuzat în dosarul "Cocaina pentru VIP-uri". 
  Totodată, instanţa a admis apelul lui Ion Alexandru Ţiriac la decizia Tribunalului Bucureşti.

Decizia poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Curţii de Apel Bucureşti, Ion Alexandru Ţiriac a fost achitat în baza art. 11, punctul 2, lit. a, raportat la art. 10 lit. a din Codul de procedură penală, pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 şi 5 din Legea 143/2000. Practic, Ion Alexandru Ţiriac a fost achitat de Curtea de Apel Bucureşti întrucât acuzaţiile procurorilor nu se confirmă.

Curtea de Apel Bucureşti a judecat, luni, apelul procurorilor la decizia instanţei inferioare prin care Ion Alexandru Ţiriac a fost achitat în dosarul în care era acuzat de trafic de droguri şi punerea la dispoziţie a locuinţei în vederea consumului de droguri.

Procurorii DIICOT au susţinut în faţa instanţei că Ion Alexandru Ţiriac, împreună cu prietenii săi au consumat cocaină în mai multe locaţii, printre care barul Sydney, hotelul President din Mangalia, locuinţa din Pipera.

Ion Alexandru Ţiriac a negat, luni, în faţa instanţei Curţii de Apel Bucureşti, acuzaţiile procurorilor. El a spus că nu bea şi nu fumează şi nu a consumat niciodată cociană. "Nu am deţinut niciodată vreun drog în vederea consumării", a spus Ţiriac.

Alexandru Ţiriac a mai spus că a închiriat camera din hotelul President din Mangalia deoarece a mers la plajă, nicidecum nu se susţin sursele procurorilor că el ar fi făcut acolo o petrecere unde s-au consumat droguri. El a explicat că apartamentul din hotel a fost închiriat doar pentru un week-end, că a ajuns vineri noaptea, sâmbătă a mers la plajă, iar duminică s-a întors în Bucureşti.

"Nu am dat niciun fel de petrecere acolo. Nu-mi aduc aminte să fi venit cineva în vizită", a afirmat Ţiriac junior în faţa instanţei.

Refereritor la apartamentul din strada Dante Aligheri, Ion alexandru Ţiriac a susţinut că acolo a stat foarte puţin, doar câteva luni, şi că procurorii nu au dreptate când spun că el, împreună cu prietenii, ar fi consumat cocaină, ba mai mult nu-şi aduce aminte când a cumpărat apartamentul.

"Nu pot să spun cu exactitate cine m-a vizitat şi în ce perioadă, pentru că a fost o perioadă foarte scurtă de timp. Nu-mi amintesc când l-am cumpărat (apartamentul - n.r.)", a mai afirmat Ţiriac junior.

Pe de altă parte, Ţiriac a mai explicat că nici în apartamentul de pe strada Mircea Eliade nu s-au consumat droguri aşa cum acuză procurorii şi că acolo este locuinţa părintească unde mai stătea uneori şi nici nu primea invitaţi deoarece acolo locuia tatăl său.

Totodată, Ţiriac a negat şi afirmaţiile procurorilor potrivit cărora Robert Sandu venea adesea la locuinţa din Pipera şi arunca pachete de ţigări peste gard, în care de fapt era cocaină. El a explicat că acea locuinţă a fost închiriată între ianuarie-septembrie 2003 unde a locuit cu actuala lui prietenă Ileana Lazariuc. Mai mult, el a spus că nu a găsit niciodată vreun pachet cu cocaină.

Procurorii au susţinut că în convorbirile telefonice purtate cu Robert Mircea Sandu, Ion Alexandru Ţiriac vorbea codificat şi că, spre exemplu, cuvântul tricou însemna cocaină.

Ţiriac a negat acest lucru, susţinând că atunci când spunea tricou însemna tricou. Ba mai mult, este un colecţionar de articole sportive.

Procurorul a cerut instanţei condamnarea lui Ion Alexandru Ţiriac pentru consum de droguri, trafic, deţinere şi oferire altor persoane.

Avocatul lui Ţiriac a solicitat instanţei respingerea apelului, susţinând că motivarea Parchetului este lapidară şi neconvingătoare. El a mai spus că majoritatea probelor s-au prescris şi că procurorii au încălcat mai multe drepturi ale clientului său, printre care şi dreptul la apărare.

Tot avocatul a mai spus că martorii care şi-au schimbat declaraţiile între timp au vrut de fapt să beneficieze de pedepse mai uşoare.

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis, în 18 octombrie, achitarea lui Ion Alexandru Ţiriac pentru toate faptele de care era acuzat în dosarul "Cocaina pentru VIP-uri". Decizia instanţei a fost atacată de procurori la Curtea de Apel Bucureşti.

Decizia de achitare a lui Ion Alexandru Ţiriac are la bază declaraţiile contradictorii ale martorilor, dar şi caracterul confunz şi contradictoriu al mijloacelor de probă, se arată în motivarea Tribunalului Bucureşti în acest caz.

Tribunalul Bucureşti a decis achitarea lui Ţiriac junior în urma declaraţiilor contradictorii ale mai multor martori, printre aceştia aflându-se Robert Mircea Sandu, Năstase Radu Eugen şi Hâncu Vlad Alexandru. "Tribunalul constată nu numai că acestea nu sunt susţinute de alte elemente probatorii existente în cauză, dar ele nu se armonizează nici cu ele însele şi nici unele cu altele, datorită caracterului lor confuz sau numeroaselor contradicţii pe care le emană", se arată în motivarea judecătorului care a decis, în 18 octombrie, achitarea lui Ion Alexandru Ţiriac.

Instanţa arată că declaraţiile martorilor ar fi trebuit să fie în concordanţă şi cu probele şi nu în contradicţie cu acestea. Instanţa apreciază că declaraţia lui Robert Mircea Sandu este confuză şi conţine mai multe contradicţii.

În cursul urmăririi penale, acesta a dat o declaraţie pe care şi-a schimbat-o ulterior în faţa instanţei de judecată. Judecătorul susţine că martorul se contrazice pe el însuşi cu privire la sursa de provenienţă a drogurilor procurate pentru petrecerea de la ferma piscicolă din Călăraşi.

"Caracterul confuz şi vădit contradictoriu al mijloacelor de probă la care s-a făcut anterior referire le afectează acestora grav veridicitatea şi credibilitatea, fiindu-i practic imposibil instanţei de judecată să stabilească adevărul judiciar pe baza unor probe cu o valoare aleatorie, cu atât mai mult cu cât nu s-a făcut dovada existenţei obiectului materiale al infractorilor imputate inculpatului. Se constată că la dosar există şi alte mijloace de probă, care după caz, fie nu sunt relevante pentru dovedirea existenţei faptelor şi a vinovăţiei inculpatului, fie pur şi simplu confirmă şi întăresc prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază acesta", se mai arată în motivare.