România implicată în scandalul BCJ, în care sunt inculpaţi şapte medici şi farmacişti francezi

Şapte medici şi farmacişti francezi sunt judecaţi pentru uciderea indirectă a 111 copii, prin injecţii cu hormoni de creştere responsabili pentru BCJ (Boala Creutzfeldt–Jakob), o parte dintre aceştia fiind importaţi din România în anii '80, informează agenţia bulgară Focus.
  Cotidianul The Telegraph relatează, în ediţia de joi, că aproximativ 200 de persoane au asistat la noua audiere în cazul BCJ. Majoritatea dintre aceştia erau rudele victimelor acestui sindrom, considerat varianta umană a bolii vacii nebune, care distruge creierul, cauzând demenţă.

Doctorii sunt acuzaţi de malpraxis, înşelăciune şi extinderea la nivel naţional a unei maladii prin injectarea hormonilor de creştere la 1.700 de copii, în anii '80.

Procesul ar putea dura patru luni, notează ziarul.

Acuzaţii au operat o reţea în toată Franţa şi Europa de Est, prin care îndepărtau glandele hipofize din creierele cadavrelor.

Aceste glande proveneau de la oameni bolnavi de cancer, maladii ale creierului şi alte boli infecţioase care, împreunate, au rezultat în hormonul de creştere produs de Franţa.

Potrivit agenţiei Focus, o parte a materialului biologic folosit pentru realizarea hormonilor de creştere care au ucis peste o sută de copii ar proveni din România, Bulgaria şi Ungaria.

Academicienii şi autorităţile române nu au întârziat să reacţioneze.

Profesorul Vladimir Beliş, asistent universitar şi fost director al Institutului "Mina Minovici" din Capitală, a declarat că în perioada în care făcea practică pe cadavre, în anii '70, a remarcat că "timp de mai mulţi ani, echipele de legişti aveau dispoziţie să recolteze zdravăn hipofize".

Potrivit profesorului, prelevarea glandei hipofize de la cadavre a avut o mare amploare în anii 1972- 1973 până 1975-1976, respectiv mijlocul anilor '70.

Referitor la o informaţie furnizată în pagina electronică, miercuri, de agenţia Focus, potrivit căreia România ar fi implicată în scandalul hormonilor care au ucis mai mulţi copii şi tineri, Ministerul Sănătăţii Publice a comunicat, joi, că "presupusul export de hormoni secretaţi de glanda hipofiză s-ar fi făcut între anii 1983-1988".

Ministerul Sănătăţii susţine că, în aceste condiţii, informaţii referitoare la acest fapt pot fi obţinute numai din documentele existente în Arhivele Statului, deoarece asemenea exporturi erau făcute centralizat şi controlat, prin Ministerul Comerţului Exterior de la acea vreme.

La procesul ce are loc la Paris, cadrele medicale anchetate recunosc unele greşeli de procedură în administrarea injecţiei, însă susţin că riscurile hormonilor nu erau cunoscute, în acea perioadă.

"Este adevărat, e uşor astăzi, în 2008, să spunem că existau riscuri. Dar în 1983, în 1985, riscul era clar?" a întrebat unul dintre avocaţii apărării, în timpul audierii.

Cu toate acestea, respectivii medici au fost avertizaţi din timp, chiar din anul 1980, de omul de ştiinţă francez Luc Montagnier - descoperitorul virusului ce provoacă SIDA - de faptul că injecţiile nu ar trebui administrate oamenilor.

Farmaceuţii care furnizau spitalelor respectivii hormoni sunt acuzaţi pentru faptul că nu au distrus stocul la timp şi pentru cã au continuat aprovizionarea cu hormoni până în anul 1988, în ciuda riscurilor - deja binecunoscute.

Toţi acuzaţii, în afară de unul, riscă patru ani de închisoare. Fernand Dray (85 de ani), fost şef al laboratorului Pasteur Institute, este acuzat, pe lângă malpraxis, de luare de mită şi vânzarea ilegală a vaccinului care conţinea BCJ. El riscă o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru corupţie.

Acuzarea susţine că medicii au strâns glande de la pacienţi trataţi în secţii de neurologie şi geriatrie, precum şi într-un spital de boli infecţioase, pentru vaccinul de creştere, nota, miercuri, Times Online.

Sursa citată spunea că medicii neagă acuzaţiile de neglijenţă şi nerespectarea regulilor sanitare. Aceştia au ignorat, în 1984, anumite semnale că ar exista o legătură între mai multe decese din acea perioadă şi hormonii de creştere injectaţi de ei.

În 1985, Statele Unite şi Marea Britanie au interzis hormonii de creştere extraşi din glande umane, dar Franţa a continuat practica până în 1988. În Franţa se găsesc 58 la sută dintre bolnavii de BCJ.

Cel puţin 20 de experţi vor fi chemaţi ca martori la proces, inclusiv câştigătorul Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1997, Stanely Prusiner, care a descoperit prionul - proteina ce cauzează BCJ şi alte boli ale creierului.