Agricultorii nu sunt interesaţi de fondurile UE şi păstrează produsele pentru consumul propriu

Peste trei sferturi dintre agricultori (78%) nu sunt interesaţi să înceapă o afacere şi nici să obţină fonduri europene, deoarece nu cunosc procedurile şi nu au încredere că vor fi finanţaţi, preferând să folosească în totalitate produsele pentru consum propriu, fără să încheie poliţe de asigurare.
  Majoritatea agricultorilor consideră că un profit ridicat poate fi obţinut doar prin subvenţii acordate de stat, iar cota de lapte alocată României de către Uniunea Europeană este o necunoscută pentru mai mult de două treimi dintre aceştia.

Concluziile rezultă din cea de-a doua ediţie a studiului sociologic intitulat "Barometrul Rural", realizat de institutul Totem Communication pentru Agenţia de Strategii Guvernamentale, în perioada noiembrie-decembrie 2007, privind percepţia populaţiei din mediul rural faţă de probleme precum integrarea europeană, calitatea vieţii, educaţia, sistemul de sănătate, migraţia.

Studiul a fost realizat pe baza unui sondaj la nivelul a 1.511 persoane din mediul rural, cu o eroare tolerată de ± 2,52 % la un nivel de încredere de 95%.

Trei sferturi dintre respondenţi deţin în proprietate sau în folosinţă un teren agricol (74,9%), cu un număr mediu de trei parcele arabile, dar majoritatea nu au intenţia de a dezvolta în următorii doi ani o exploataţie agricolă sau să înceapă o afacere proprie.

Suma medie investită în ultimul an pentru achiziţionarea de materii prime şi derularea lucrărilor agricole a fost de 2.000 lei, preţurile mari fiind printre principalele motive pentru care terenurile rămân nelucrate.

Marea majoritate a respondenţilor nu şi-au asigurat locuinţele (88,7%) sau producţia agricolă (83,7%).

Mai mult de două treimi dintre produsele obţinute în ultimul an au fost consumate în totalitate în gospodărie (68,2%), iar aproape două treimi dintre respondenţi (57,9%) declară că nu au oferit deloc copiilor, părinţilor sau rudelor din aceste produse. Doar 4,6% au vândut din produse, suma medie astfel obţinută fiind de 2.400 lei. Niciunul dintre respondenţi nu a vândut sau schimbat produsele în alte ţări.

Mărfurile sunt vândute direct în piaţă (20,4%) sau la persoane acasă (14,8%) ori prin intermediari, comercianţi individuali (8,7%) şi către firme prelucrătoare (5,9%). Pentru 23,6% dintre respondenţi, preţurile mici reprezintă principala dificultate în vânzarea produselor.

Majoritatea agricultorilor consideră că un profit ridicat poate fi obţinut în agricultură prin subvenţii acordate de către stat, iar peste două treimi dintre aceştia (69,7%) consideră că nu au avut nici de pierdut şi nici de câştigat ca urmare a intrării României în Uniunea Europeană.

Aproape trei sferturi dintre intervievaţi declară că terenurile lor au fost afectate destul de mult (23,7%) sau foarte mult (37,9%) din cauza secetei.

Cota de lapte impusă de UE este necunoscută pentru două treimi dintre respondenţi (57,4%) şi aproape niciunul dintre agricultori (96,5%) nu a obţinut vreodată finanţare de la Uniunea Europeană, deşi jumătate dintre aceştia cunosc că sunt acordate fonduri europene pentru agricultură.

Peste trei sferturi dintre respondenţi (78,1%) declară însă că nu sunt interesaţi de accesarea fondurilor europene pentru moment sau în următorul an deoarece cred că nu ştiu cum să le acceseze, nu cunosc suficiente lucruri despre fondurile UE şi nu au încredere că ar putea obţine o finanţare europeană.

Studiul mai relevă că 82,4% dintre intervievaţi se uită zilnic la televizor, dar aproximativ jumătate dintre aceştia nu citesc deloc ziarele, iar majoritatea (89,5%) nu navighează deloc pe internet şi nu merg la film, teatru sau spectacole. Persoanele creditate cu multă şi foarte multă încredere sunt preoţii (82,8%), medicii (80,5%) şi profesorii/învăţătorii din sat (66,1%).

Peste trei sferturi dintre respondenţi ar sfătui un copil care a terminat învăţământul obligatoriu să îşi continue studiile în principal în regiunea Bucureşti-Ilfov. Doar un sfert (25,2%) dintre persoanele intervievate declară că în satul lor există canalizare, iar drumurile din sat sunt surse de nemulţumire pentru aproape jumătate dintre acestea.

În doar 15,5% dintre locuinţe există un computer şi numai un sfert dintre gospodării (24%) au toaletă în interiorul casei.

O treime (31,5%) dintre intervievaţi declară că, în ultimii doi ani, un membru al gospodăriei s-a împrumutat cu o sumă mai mare de bani de la o bancă (18,6%), persoană fizică (9,1%) sau cooperativă de credit (3,8%), iar aproape trei sferturi (71,3%) dintre persoanele care s-au împrumutat mai au de achitat rate. Peste jumătate dintre împrumuturi au fost contractate pentru bunuri de folosinţă îndelungată, iar 11,4% pentru cumpărarea unei locuinţe.

Doar 5,6% dintre intervievaţi doresc să plece în următorul an pentru a lucra temporar în străinătate, iar 6,2% doresc să meargă în alte ţări ca turişti. Numai 1,1% doresc să plece în străinătate pentru a-şi completa educaţia.