Ministerul Sănătăţii va solicita Arhivelor Statului date privind un presupus export de hormoni

Ministerul Sănătăţii Publice va solicita Arhivelor Statului informaţii referitoare la un presupus export de hormoni secretaţi de glanda hipofiză, care s-ar fi făcut între anii 1983-1988 şi care ar fi dus la decesul mai multor copii din Franţa.
  Referitor la o informaţie furnizată în pagina electronică, miercuri, de agenţia bulgară de presă Focus, potrivit căreia România ar implicată în scandalul hormonilor care au ucis mai mulţi copii şi tineri, Ministerul Sănătăţii Publice a comunicat, joi, că "presupusul export de hormoni secretaţi de glanda hipofiză s-ar fi făcut între anii 1983-1988".

Ministerul Sănătăţii susţine că, în aceste condiţii, informaţii referitoare la acest fapt pot fi obţinute numai din documentele existente în Arhivele Statului, deoarece asemenea exporturi erau făcute centralizat şi controlat, prin Ministerul Comerţului Exterior de la acea vreme.

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat, într-o conferinţă de presă de la Târgu Mureş, că instituţia pe care o conduce va trimite către Arhivele Statului o adresă prin care va solicita informaţii referitoare la acest subiect, iar răspunsul va fi făcut public.

"Acest export de hormoni s-a realizat în perioada 1983-1988. La nivelul Ministerului Sănătăţii nu există date referitoare la acesta, dintr-un simplu motiv: înainte de 1989 asemenea exporturi erau centralizate şi se realizau prin Ministerul Comerţului Exterior, nu prin Ministerul Sănătăţii, ce n-avea competenţe şi atribuţii în acest sens. Am cerut azi (joi n.r.) printr-un secretar de stat, Arhivelor Statului să se caute orice date ce ne-ar putea lămuri cu privire la acest export. Când vom avea date, le vom face publice”, a declarat Nicolăescu.

El a spus că, din câte ştie, transmiterea unor astfel de date durează în unele cazuri săptămâni, în altele mai multe luni. Ministrul a susţinut că nu e vorba de un scandal, ci doar de o informaţie.

La rândul său, profesorul Constantin Dumitrache, de la Institututului de Endocrinologie "C.I. Parhon" din Capitală a declarat că în urmă cu 25-30 de ani, în laboratoarele unităţii sanitare, a fost făcut, de către cercetătorul Ligia Simionescu, un extract având ca materie primă hipofize umane. "Pentru o doză erau necesare hipofize de la şapte-opt persoane. Posibilitatea de a face acest lucru era pur teoretică. Extractul realizat atunci a fost folosit la patru sau şase copii, cu rezultate destul de slăbuţe, din cauza concentraţiei scăzute, neavând materia primă respectivă. Niciun copil care a folosit extractul nu a avut vreo patologie. Să vorbeşti despre cazuri de acum 20-30 de ani este dificil. Cred că nu s-ar fi putut decât să fi fost o filieră care să aibă legătură cu locuri unde există un număr mai mare de decedaţi, iar recoltarea să fie făcută imediat după ce o persoană a murit, nu peste mai mult timp. Hipofiza are trei grame", a adăugat profesorul.

Agenţia bulgară Focus a publicat un material intitulat "Romania implicată în scandalul hormonilor ucigaşi de copii'', după ce, în urmă cu mai mult timp, a fost publicat acelaşi articol în care nu se făcea însă reverire la România. Potrivit Focus, o parte a materialului biologic folosit pentru realizarea hormonilor de creştere care au ucis peste o sută de copii in Franţa ar proveni din România, Bulgaria şi Ungaria.

Potrivit materialului, vice-preşedintele Comisiei parlamentare de sănătate din Bulgaria, Atanas Chterev, ar fi recunoscut că astfel de material biologic a fost exportat de ţara sa. În plus, Bulgaria a exportat hormoni secretaţi de glanda hipofiză, prelevaţi de la cadavre, nu numai în Franţa, dar şi în Italia, Elveţia şi Suedia, a declarat oficialul bulgar.

Atanas Chterev a adăugat însă că responsabilitatea revine Institutului "Pasteur" din Franţa, care a produs medicamentele pentru combaterea nanismului hipofizar care au fost administrate copiilor.

Între timp, după 25 ani de anchetă, la Paris a început procesul împotriva a şapte foşti medici şi farmacişti acuzaţi de inducere în eroare, imprudenţă, neglijenţă şi omucidere, pentru ca au provocat moartea a 111 persoane care au contractat boala rară Creutzfeldt-Jakob, dupa ce au fost injectate cu hormonul de creştere. Majoritatea erau copiii şi tineri care au murit dupa ce le-a fost afectat creierul. Maladia Creutzfeldt-Jakob este forma umană a bolii vacii nebune.

Potrivit Reuters, procesul ar urma să dureze patru luni.