Comisie- Jurnaliştii care divulgă înregistrări audio sau video nu cad sub incidenţa urmăririi penale

Comisia juridică a Senatului a aprobat, miercuri, un punct al cererii de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu privind Codul de Procedură Penală, astfel încât jurnaliştii să nu intre sub incidenţa răspunderii penale dacă divulgă înregistrări audio sau video.
  Senatorii Comisiei juridice au dezbătut, miercuri, cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu pe marginea proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi modificarea altor legi.

Cerererea de reexaminare precizează că filosofia modificărilor Codului de Procedură Penală vizează subordonarea interesului public de aflare a adevărului în cauzele penale şi de tragere la răspundere a celor presupuşi vinovaţi interesului privat al persoanelor cercetate.

"Aproape toate modificările vizează accentuarea drepturilor persoanelor învinuite sau inclulpate şi restrângerea gravă a prerogativelor organelor judiciare însărcinare cu cercetarea şi judecarea cauzelor", se arată în cererea de reexaminare.

Şeful statului a solicitat, printre altele, modificarea CPP astfel încât informaţiile obţinute de jurnalişti cu respetarea deontologiei să nu atragă răspunderea penală a acestora pentru difuzarea lor.

Articolul criticat de preşedinte prevedea că se sancţionează "sustragerea, distrugerea sau reţinerea unei corespondenţe, precum şi divulgarea conţinutului acesteia, chiar atunci când a fost trimisă deschisă sau deschisă din greşeală, ori divulgarea conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate sau înregistrate audio ori video, fără drept, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de acesta din greşeală sau din întâmplare".

Comisia şi-a însuşit obiecţia preşedintelui, eliminând din textul articolului criticat sintagma "înregistrări audio ori video", pentru a exclude eventualele suspiciuni referitoare la răspunderea penală a jurnaliştilor.

Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Katalin Kibedi, prezentă la dezbaterile comisiei, a arătat că, de fapt, prevederile CPP nu vizeau activitatea jurnaliştilor. Ea a precizat că fapta de divulgare se săvârşeşte o singură dată, de către cel care a intrat iniţial în posesia documentului, nu şi de către distribuitorul informaţiei, adică jurnalistul, care a prezentat informaţia, după ce s-a produs divulgarea.

Preşedintele mai arată în cererea de reexaminare că se ridică în mod excesiv limita prejudiciului de la care o faptă poate fi calificată ca având "consecinţe deosebit de grave", de la 200.000 la 30 de milioane de lei. Comisia a aprobat solicitarea prezidenţială, votând un amendament potrivit căruia faptele cu consecinţe deosebit de grave au ca limită minimă un prejudiciu de un milion de lei.

Preşedintele a mai criticat restrângerea nejustificată a duratei urmării penale, existând riscul ca această fază să fie insuficient documentată. Şeful statului propune un "termen rezonabil" pentru durata urmăririi penale, ţinând cont de complexitatea unor cauze.

Comisia, însă, a eliminat complet articolul care prevedea termenul de un an pentru urmărirea penală.

Comisia a respins un punct al cererii preşedintelui, care arătă că în noul Cod de Procedură Penală se interzice folosirea în procesul penal ca mijloc de probă a înregistrărilor realizate cu privire la propriile comunicări, ceea ce interzice părţilor să dispună de propriile conversaţii.

Senatorii au dezaprobat ideea preşedintelui, potrivit căruia înregistrările trebuie admise ca probe, inclusiv cele efectuate de o persoană şi aduse de aceasta în sprijinul mărturiei sale.

Comisia a admis solicitarea conform căreia necesitatea efectuării de expertize trebuie să fie competenţa organului judiciar, nu să decurgă automat din faptul că o parte solicită acest demers, pentru a nu se bloca procesul penal prin cereri succesive de expertize.

Senatorii au fost de acord, de asemenea, cu critica preşedintelui, potrivit căreia modificările CPP desfiinţează procedura reţinerii, pentru că se prevede că termenul minim acordat pentru pregătirea din oficiu este de 24 de ore. Potrivit preşedintelui, dacă apărătorul ales al inculpatului pleacă, nu mai poate fi îndeplinită condiţia celor 24 de ore, iar măsura reţinerii nu mai poate fi luată.

Senatorii au susţinut că termenul de 24 de ore a fost prevăzut pentru ca nicio persoană să nu fie reţinută fără a avea un apărător, iar reţinerea se dispune instantaneu. Ei au modificat textul, înlocuind termenul de 24 de ore cu "acordarea timpului rezonabil şi necesar pentru pregătirea apărării, dar care nu poate depăşi durata reţinerii".

Comisia a mai iniţiat o modificare a textului CPP, admiţând solicitarea preşedintelui, care critica faptul că partea citată poate avea acces la dosarul aflat în arhiva instanţei. Preşedintele a arătat că partea citată trebuie să aibă acces la dosarul aflat în arhiva instanţei doar în faza de judecată, nu şi în cea de urmărire penală, iar Comisia a fost de acord cu această obiecţie, reformulând textul CPP, astfel încât "partea citată are acces la dosarul aflat la instanţa de judecată".

Preşedintele mai arată că în textul CPP este nejustificată eliminarea procurorului de la efectuarea personală a procedurii de dare în urmărire. Comisia, însă, s-a declarat în dezacord cu poziţia preşedintelui, precizând că tehnicienii efectuează interceptările, nu procurorii.

Senatorii au fost de acord cu solicitarea preşedintelui, care arată că este nejustificată prevederea că ştergerea şi distrugerea interceptărilor legal constituite necesită obligatoriu acordul persoanei "accidental interceptate".

Şeful statului mai arată că, prin modificările CPP, se ajunge la imposibilitatea efectuării interceptărilor înainte de începerea urmăririi penale. Preşedintele mai arată că, la momentul începerii urmăririi, persoana este informată cu privire la efectuarea de cercetări în ceea ce o priveşte. Preşedintele conchide că, în urma celor două ipoteze, interceptările ar putea să nu mai conducă la aflarea de informaţii relevante.

De asemenea, şeful statului mai critică faptul că cererea procurorului care efectuează urmărirea penală trebuie să fie însoţită de o copie a rezoluţiei de urmărire penală.

Comisia şi-a însuşit punctul de vedere al preşedintelui asupra acestei obiecţii.

Senatorii nu au discutat toate punctele cererii de reexaminare a preşedintelui, dezbaterea urmând să continue joi.