Tăriceanu: Scumpirea creditului va evita posibile excese şi nu va afecta echilibrul economic

 Scumpirea creditului va evita posibile excese şi nu va afecta echilibrul economic, iar Guvernul va concentra şi chiar restrânge cheltuielile pe domeniile prioritare, pentru o creştere economică sustenabilă, a declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, premierul Călin Popescu Tăriceanu.
  Întrebat dacă majorarea nivelului dobânzii de politică monetară, decisă luni de banca centrală, va duce la scumpirea creditului şi va afecta creşterea economică, cu impact în principal asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, premierul a arătat că micii întreprinzători şi, în general, întregul mediu economic au beneficiat "din plin" de introducerea cotei unice, impozitarea scăzută şi diminuarea contribuţiilor de asigurări sociale cu zece puncte procentuale pe parcursul celor patru ani de guvernare, iar măsurile luate de Guvern şi Banca Naţională ţintesc "un echilibru economic firesc".

"Creşterea economică este şi va rămâne sănătoasă, estimată în jurul cifrei de 6%. Scumpirea creditului nu face decât să prevină posibile excese, nicidecum să afecteze echilibrul economic", a spus Tăriceanu.

El a arătat că atât Guvernul, cât şi Banca Naţională a României au în vedere o creştere economică sustenabilă, pe termen lung, în condiţiile unei inflaţii limitate.

"Guvernul îşi va concentra şi chiar restrânge cheltuielile pe domeniile prioritare, iar Banca Naţională se va concentra pe obiectivul pe care îl are, de reducere a inflaţiei", a adăugat şeful Guvernului.

BNR a majorat, luni, dobânda de politică monetară cu un punct procentual, de la 8% la 9% pe an, şi a decis adoptarea unor măsuri prudenţiale suplimentare, inclusiv prin majorarea provizioanelor la creditele în valută, destinate debitorilor expuşi riscului valutar.

În acelaşi timp, banca centrală notează că perspectiva pe termen scurt a inflaţiei s-a înrăutăţit, în contextul amplificării riscurilor macroeconomice, cu precădere a celor legate de propagarea majorărilor de venituri ale populaţiei şi de creşterea cheltuielilor publice în perioada electorală, precum şi al incertitudinilor referitoare la evoluţia cursului de schimb al leului pe fondul persistenţei tensiunilor la nivelul mediului economic internaţional.

Majorarea dobânzii de politică monetară a fost anticipată de către analiştii economici, cu valori cuprinse între 0,5 puncte şi un punct procentual.

Creşterea dobânzii a fost prefigurată şi de reprezentanţii BNR, care au dat, în ultima lună, o serie de semnale privind o asemenea mişcare.

Analiştii economici contactaţi, luni, de MEDIAFAX au apreciat că dobânzile la credite vor creşte, în perioada următoare, ca urmare a majorării provizioanelor la creditele în valută şi creşterii dobânzii de politică monetară la 9%, măsură care se va reflecta, pe termen scurt, şi în aprecierea leului.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, săptămâna trecută, că banca centrală se va "bate cu săbii de oţel pentru inflaţie", proces ca presupune adoptarea măsurilor necesare, uneori neplăcute, care pot fi resimţite ca restricţii majore.

BNR a stabilit, pentru acest an, o ţintă de inflaţie de 3,8%, plus/minus un punct procentual. În 2007, obiectivul a fost o creştere a preţurilor cu 4%, însă inflaţia s-a oprit la finele anului la 6,57%, unul dintre determinanţi fiind creşterea preţurilor la alimente.