Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Consiliul Naţional Secuiesc va da publicităţii, la sfârşitul lunii februarie, rezultatele finale ale referendumurilor interne privind autonomia Ţinutului Secuiesc, până în prezent peste 200.000 de persoane pronunţându-se în favoarea autonomiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Vicepreşedintele CNS, Ferencz Csaba, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că în data de 9 februarie va avea loc la Târgu Mureş şedinţa Comisiei Permanente a CNS care va pregăti şedinţa CNS, compus din delegaţiile scaunelor secuieşti, şi care va avea loc la sfârşitul lunii februarie, probabil la Sfântu Gheorghe.
Potrivit sursei citate, la această adunare a delegaţilor CNS se vor da publicităţii şi rezultatele finale ale referendumurilor interne organizate în scaunele secuieşti şi se va propune, printre altele, şi adoptarea unui memorandum, care va fi transmis diferitelor instituţii, organizaţii din ţară şi din străinătate. Până la data întrunirii CNS, delegaţii scaunelor secuieşti vor analiza proiectul de memorandum care urmează a fi elaborat la sfârşitul acestei săptămâni de către Comisia Permanentă.
Tot la sfârşitul lunii februarie, la întrunirea CNS, se va alege şi viitorul preşedinte al Consiliului Naţional Secuiesc.
Până în prezent, în cadrul referendumurilor interne, peste 200.000 de persoane cu drept de vot din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş s-au pronunţat în favoarea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc.
De asemenea, Comisia Permanentă a CNS a dezbătut şi modul de valorificare a rezultatelor referendumurilor. În acest context, s-a decis formarea unei comisii care, în această perioadă, paralel cu desfăşurarea referendumurilor, elaborează o strategie de valorificare a rezultatelor şi lucrează la întocmirea unui pachet de documente pe care îl vor trimite pe axa Bucureşti-Budapesta-Bruxelles-New York diferitelor instituţii.
Pachetul de documente va fi trimis şi preşedintelui României, conducerii Parlamentului României şi cel al Ungariei, respectiv al partidelor politice din cele două ţări, la mai multe foruri europene şi la ONU.
