Guvernul va derula în acest an o politică salarială prudentă, fără "pomeni electorale", care să nu afecteze inflaţia, însoţită de reducerea cheltuielilor bugetare la unii ordonatori principali de credite, pentru a evita "derapajele" înregistrate anul trecut, a anunţat premierul Tăriceanu.
El a arătat că politica economică din 2008 va fi una "prudentă" pentru a menţine bazele unei creşteri economice susţinute, peste media UE, cu un control al deficitului bugetar.
"Pentru 2008, ne propunem ca, împreună cu banca centrală, să avem o politică prudentă, fără pomeni electorale, deşi este un an electoral. Trebuie să menţinem un echilibru între o inflaţie redusă şi un nivel al salariilor corelat cu productivitatea", a spus Tăriceanu.
Premierul a arătat că datele privind nivelul veniturilor colectate în prima lună a anului, comparativ cu prima lună a anului trecut, indică un surplus de venituri la buget, care va fi însă utilizat pentru reducerea deficitului bugetar, şi nu pentru majorarea cheltuielilor.
"Vom limita cheltielile bugetare la unii ordonatori principali de credite pentru dotări cu autoturisme, mobilier şi sedii, după ce am văzut derapajele produse anul trecut", a arătat şeful Guvernului.
Tăriceanu s-a întâlnit, marţi, la Palatul Victoria, cu guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, pentru a coordona politicile fiscal-bugetare ale Guvernului cu cele ale băncii centrale privind atingerea ţintei de inflaţie în 2008.
La discuţie a participat şi ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian.
Premierul i-a cerut ministrului Economiei şi Finanţelor, săptămâna trecută, să organizeze o întâlnire cu banca centrală în care să se discute despre criza economică la nivel mondial, considerând că o astfel de discuţie va da un semnal de încredere în evoluţia economică, bursă şi piaţa valutară.
BNR a majorat, luni, dobânda de politică monetară cu un punct procentual, de la 8% la 9% pe an, şi a decis adoptarea unor măsuri prudenţiale suplimentare, inclusiv prin majorarea provizioanelor la creditele în valută, destinate debitorilor expuşi riscului valutar.
În acelaşi timp, banca centrală notează că perspectiva pe termen scurt a inflaţiei s-a înrăutăţit, în contextul amplificării riscurilor macroeconomice, cu precădere a celor legate de propagarea majorărilor de venituri ale populaţiei şi de creşterea cheltuielilor publice în perioada electorală, precum şi al incertitudinilor referitoare la evoluţia cursului de schimb al leului pe fondul persistenţei tensiunilor la nivelul mediului economic internaţional.
La finele anului trecut, rata anuală a inflaţiei s-a situat la nivelul de 6,57% faţă de 4,87% în decembrie 2006, plasându-se în afara intervalului de variaţie de 3-5% asociat ţintei de inflaţie de 4%.
Devierea s-a produs în principal ca urmare a unor şocuri exogene acţionând asupra ofertei agregate - performanţa nefavorabilă a sectorului agricol datorată secetei severe, dar şi creşterea preţurilor produselor alimentare şi ale combustibililor la nivel mondial. Presiunile inflaţioniste astfel generate au fost amplificate de persistenţa excesului de cerere agregată în condiţiile majorării puternice a veniturilor şi ale dinamicii înalte a creditului acordat sectorului privat, se spune într-un comunicat al BNR.
Pentru 2008, ţinta de inflaţie stabilită de Guvern şi Banca Naţională este de 3,8% plus/minus un punct procentual, iar prognoza prezentată de banca centrală este de 4,3%.
În raportul asupra inflaţiei prezentat la începutul lunii noiembrie, banca centrală a revizuit în creştere cu 1,8 puncte prognoza pentru sfârşitul anului trecut, la 5,7% pe an, faţă de nivelul de 3,9% estimat în luna august.
Mai mulţi analişti intervievaţi, în luna ianuarie, de MEDIAFAX anticipează, însă, o creştere a preţurilor de consum în decembrie 2007 situată între 0,5% şi 1%, ceea ce presupune o inflaţie anuală de 6,4%-6,9%, cu mult peste ţinta Băncii Naţionale.
Pentru 2008, BNR a urcat prognoza de inflaţie cu 0,6 puncte, la 4,3% pe an, faţă de rata de 3,7% estimată în cel de-al doilea raport trimestrial asupra inflaţiei.