Meleşcanu: Raportul CE pe tema justiţiei este factual, "nici pozitiv, nici negativ"

Ministrul interimar al Justiţiei, Teodor Meleşcanu, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că raportul adoptat de Comisia Europeană referitor la situaţia justiţiei din România "este unul factual, nici pozitiv nici negativ", dar care reprezintă un instrument de orientare pentru activitatea Guvernului.
  Meleşcanu a apreciat că cel mai important este faptul că CE constată în raportul pe tema justiţiei "angajamentul serios" al părţii române pentru îndeplinirea obiectivelor asumate, precum şi că există un dialog strâns între Bruxelles şi autorităţile române.

Teodor Meleşcanu menţionează că raportul CE remarcă demersurile care sunt în continuare necesare mai ales în ceea ce priveşte ANI, Codul de Procedură Penală şi lupta împotriva corupţiei la nivel înalt.

Meleşcanu susţine că raportul CE este un instrument care organizează şi activitatea Guvernului în acest domeniu.

Referindu-se punctual la principalele aspecte negative menţionate în raport, Teodor Meleşcanu a declarat în privinţa ANI că, "din punctul de vedere al Guvernului, s-a făcut tot ceea ce se putea face", în ceea ce priveşte fondurile, precum şi cadrul legislativ. Meleşcanu a precizat însă că ANI este un organism de sine stătător sub autoritatea Parlamentului, iar din acest punct de vedere, există o capacitate limitată de acţiune a Guvernului.

Meleşcanu a amintit că, după cel de-al doilea eşec al concursului pentru alegerea unui preşedinte al ANI, atribuţiile acestuia, inclusiv cea de ordonator de credite, au fost delegate vicepreşedintelui instituţiei. Meleşcanu a mai spus că a fost încheiat un acord cu Ministerul Justiţiei din Finlanda, urmând ca în cursul acestei luni un expert finlandez să sosească în România pentru a se implica în funcţionarea ANI.

Pe de altă parte, Meleşcanu a spus că Guvernul îşi va face în continuare datoria faţă de ANI, care constă în primul rând în asigurarea finanţării.

În ceea ce priveşte Codul de Procedură Penală, Meleşcanu a spus că datoria Guvernului este de a elabora în continuare proiecte privind recomandările efectuate de grupuri de experţi din Ministerul Justiţiei.

Referindu-se la lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, Meleşcanu a menţionat proiectul de modificare a legii privind Curtea Constituţională. Meleşcanu a menţionat de asemenea că, potrivit noilor prevederi propuse pentru Codul de Procedură Penală, ar urma să fie înfiinţată o "cameră preliminară" care să judece aspectele procedurale, astfel încât dosarul să nu mai poată fi întors la procuror.

În ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei la nivel local, Meleşcanu a menţionat campania de combatere a mitei, precum şi propunerea de numire a doi procurori la nivelul fiecărei unităţi de parchet pentru instrumentarea dosarelor de corupţie. Meleşcanu a precizat de asemenea că insistă pe debirocratizarea procedurilor de obţinere a aprobărilor care pot genera acte de corupţie.