Ministerul Agriculturii a modificat condiţiile impuse fermierilor care vor subvenţii, la cererea CE

Ministerul Agriculturii a modificat bunele practici agricole şi de mediu impuse fermierilor care solicită plăţi directe pe suprafaţă din fonduri UE, la cererea Comisiei Europene, noile reguli fiind aplicate din 2008.
  Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (Good Agricultural and Environment Conditions – GAEC) reprezintă un set de 11 reguli de minimă întreţinere a terenurilor pe care agricultorii trebuie să le respecte pentru a primi plăţile directe pe suprafaţă din fonduri UE şi de la bugetul de stat. Acestea au fost adoptate de la finele lui 2006 şi aplicate pentru agricultorii care au cerut plăţi anul trecut.

Comisia Europeană a analizat GAEC-urile din România, în cadrul negocierilor pentru aprobarea Planului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), şi a cerut unele modificări. Acestea se referă în principal la lărgirea sferei de aplicare a unora dintre norme, de la terenurile arabile la cele agricole, inclusiv pajişti şi păşuni.

"Modificările GAEC cerute de către Comisia Europeană se referă la încărcătura minimă de animale pe unitatea de suprafaţă sau/şi regimuri corespunzatoare de exploatare a păşunilor (în legislaţia românească este menţionat numai suprapăşunatul, deşi standardul din regulamentul european vizează evitarea abandonării pajiştilor); păstrarea elementelor de peisaj de pe terenurile agricole (conform legislaţiei româneşti, aceste elemente trebuie păstrate numai pe terenul arabil); evitarea instalării vegetaţiei nedorite pe terenurile agricole (de asemenea, păşunile nu sunt incluse în prevederile legiislaţiei româneşti)", arată reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

Noile norme, modificate conform cerinţelor Comisiei, au fost aprobate printr-un ordin al ministrului Agriculturii şi al ministrului Mediului, şi vor fi aplicate pentru agricultorii care cer subvenţii începând cu data 1 ianuarie 2008.

Aceste GAEC-uri cuprind cinci standarde şi 11 reguli.

Primul standard se referă la evitarea eroziunii solului şi impune trei norme: pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţă; lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăşitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel; terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007 trebuie menţinute.

Pentru păstrarea unui conţinut optim de materie organică în sol, prin aplicarea unor practici agricole corespunzătoare (standardul al doilea), sunt impuse două reguli, respectiv floarea-soarelui nu trebuie cultivată pe aceeaşi parcelă mai mult de doi ani consecutivi, iar arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil nu este permisă decât cu acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului.

Al treilea standard vizează menţinerea structurii solului şi impune ca lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12% cultivat cu plante prăşitoare să se facă de-a lungul curbelor de nivel.

Pentru o întreţinere minimă a terenurilor agricole, al patrulea standard cuprinde patru norme. Printre acestea, menţinerea pajiştilor permanente, prin asigurarea unui nivel minim de păşunat sau prin cosirea cel puţin o dată pe an şi arderea pajiştilor permanente numai cu acordul autorităţii din domeniul protecţiei mediului.

Totodată, nu este permisă tăierea arborilor solitari şi/sau a grupurilor de arbori de pe terenul agricol, iar instalarea vegetaţiei nedorite pe terenurile agricole, în special pe cele care nu mai sunt exploatate pentru producţie, trebuie evitată. Anterior, aceste prevederi se refereau numai la terenurile arabile.

Ultimul standard prevede menţinerea suprafeţei de pajişti permanente la nivel naţional, existente la data de 1 ianuarie 2007.

GAEC-urile sunt obligatorii pentru toţi agricultorii care cer plăţi directe pe suprafaţă din fonduri UE sau de la bugetul naţional, precum şi alte tipuri de sprijin (de exemplu plăţile pentru agricultorii din zona montană sau cele de agromediu, finanţate prin programul de dezvoltare rurală), se arată în ordinul ministrului Agriculturii.

Regulile trebuie respectate pe toate parcelele lucrate ale fermei, chiar dacă agricultorul a cerut subvenţii doar pentru o parte dintre ele.

Sancţiunile pentru nerespectarea cerinţelor GAEC constau în reducerea sprijinului financiar solicitat, proporţional cu gravitatea încălcării, până la respingerea solicitării de sprijin.

Fermierii care au cerut anul trecut plata directă din fonduri UE, de circa 50 de euro pe hectar, nu au primit deocamdată subvenţiile, acestea urmând să fie distribuite începând cu luna februarie-martie, potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii.

Instituţia a fost nevoită să modifice GAEC-urile în 2008, pentru că, în caz contrar, programul de dezvoltare rurală risca să nu fie aprobat.

"Respectarea cerinţelor GAEC constituie o condiţie de eligibilitate în vederea obţinerii sprijinului oferit prin măsura de agromediu din cadrul PNDR, această măsură urmând a fi implementată în România din 2008. Comisia Europeană a analizat ordinul privind GAEC-urile din România, în contextul relevanţei acestuia faţă de PNDR, constatând că acest ordin nu acoperă toate standardele prevăzute în regulamentul european. Acest fapt ar conduce la neacceptarea măsurii de agromediu, deoarece criteriile de eligibilitate nu sunt conforme cu legislaţia comunitară, iar aprobarea PNDR depinde de această măsură întrucât aceasta este singura obligatorie din PNDR", se arată în referatul de aprobare al ordinului care conţine noile GAEC-uri.

De asemenea, Comisia Europeană a atras atenţia că neconformitatea definirii GAEC la nivel naţional este o problemă a tuturor tipurilor de plăţi pe suprafaţă.