Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPrezentarea de informaţii false, ameninţarea consumatorilor sau exploatarea slăbiciunilor acestora vor fi sancţionate de Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului, începând cu 1 februarie, potrivit Legii 363/2007, care combate practicile incorecte ale comercianţilor.
În cazul în care consideră că le-au fost încălcate drepturile, consumatorii pot fie să sesizeze Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), fie să iniţieze acţiuni în justiţie împotriva comercianţilor care au săvârşit sau sunt susceptibili de practici comerciale incorecte, potrivit actului normativ.
Dacă practicile comerciale incorecte sunt dovedite, operatorii economici vor plăti o amendă cuprinsă între 3.000 şi 30.000 de lei, în unele cazuri mergând până la suspendarea activităţii.
Legea defineşte două tipuri de practici comerciale incorecte, respectiv înşelătoare şi agresive.
O practică comercială este înşelătoare atunci când conţine informaţiile false sau are ca scop inducerea în eroare a consumatorului, determinându-l să ia o decizie pe care în alte condiţii nu ar fi luat-o.
Practicile pot fi, de asemenea, înşelătoare şi dacă informaţiile referitoare la caracteristicile şi preţul produsului, necesitatea service-ului şi drepturile consumatorului sunt corecte, dar se creează o confuzie cu un alt produs, marcă sau cu alte semne distinctive ale unui concurent.
Exemple de pratici înşelătoare sunt afişarea de către comerciant, în cazul în care nu este adevărat, a unui certificat sau a unei mărci de calitate pentru care nu a obţinut autorizaţia necesară sau afirmarea că o firmă sau un produs au fost agreate sau autorizate de un organism public sau privat.
Crearea impresiei că un produs poate fi în mod legal vândut în situaţia în care acest lucru nu este posibil sau prezentarea drepturilor garantate consumatorilor de lege ca o caracteristică distinctă a ofertei comerciantului sunt considerate şi ele practici înşelătoare.
Falsa afirmaţie că produsul poate vindeca boli, disfuncţii sau malformaţii sau promovarea unui produs care se aseamană cu un articol fabricat de alt producător, astfel încât consumatorul să creadă ca produsul este cel cu care se aseamănă, sunt considerate tot practici comerciale înşelătoare.
Practicile agresive presupun acţiuni de constrângere, legea menţionând ameninţările, utilizarea forţei fizice şi hărţuirea.
Dacă vânzătorul exploatează o vulnerabilitate a cumpărătorului, acesta poate fi acuzat, de asemenea, de practică agresivă.
"Exploatarea de către comerciant a unei situaţii nefericite sau a unei circumstanţe speciale, de o asemenea gravitate încât afectează raţionamentul consumatorului mediu şi de care comerciantul este conştient, în scopul influenţării deciziei consumatorului cu privire la produs", este unul dintre elementele de care se ţine seama atunci când o practică este considerată agresivă.
Totodată, impunerea unor obstacole, neprevăzute în contract, care să împiedice consumatorul să rezilieze contractul sau să apeleze la alt comerciant, sunt sancţionate, la fel ca ameninţarea cumpărătorului cu măsuri care nu pot fi luate în mod legal.
Exemple de practici agresive sunt informarea explicită a consumatorului că, dacă nu cumpără un anumit produs, comerciantul îşi va pierde slujba sau mijloacele de trai, sau crearea impresiei că persoana care cumpără un produs va beneficia de un premiu, deşi acesta nu există sau acordarea lui presupune un cost suplimentar.
Totodată, firmele nu au voie să includă în reclame îndemnuri directe adresate copiilor pentru a cumpăra anumite produse sau pentru a-şi convinge părinţii să cumpere respectivele produse.
Dacă nu răspunde în mod repetat la corespondeţa prin care un cumpărător îşi cere în mod pertiment drepturile contractuale, firma va fi sancţionată.
"Crearea impresiei consumatorului că nu poate părăsi sediul comerciantului până când nu se întocmeşte un contract şi efectuarea personală de vizite la locuinţa consumatorului, ignorând solicitarea acestuia de a pleca sau de a nu se întoarce, cu excepţia situaţiilor legitime şi în măsura justificată, pentru punerea în aplicare a unei obligaţii contractuale", constituie şi ele practici comerciale agresive.
ANPC a anunţat în cursul lunii ianuarie că îi va sancţiona extrem de dur pe operatorii economici care influenţează consumatorii să ia decizia de a cumpăra un produs pe care nu l-ar achiziţiona dacă ar fi fost în cunoştinţă de cauză.
Preşedintele ANPC Dan Vlaicu a numit atunci ca practici incorecte publicitatea - capcană, falsele oferte "gratuite", îndemnurile directe adresate copiilor de a cumpăra anumite produse sau de a-şi convinge părinţii să le cumpere, practica de a crea consumatorilor falsa impresie că au câştigat un premiu în condiţiile în care nu există niciun premiu.
Întrebat ce se va întâmpla în cazul în care un operator economic apreciază că a fost sancţionat incorect de un inspector al Autorităţii, dar, potrivit noii legi, nu se poate adresa instanţei, Dan Vlaicu a explicat că abaterile trecute pe "lisa neagră" sunt foarte clare, astfel că nu lasă loc de interpretare.
Vicepreşedintele ANPC, Gheorghe Ciubotaru, a explicat, la acea dată, că legea va viza şi activitatea băncilor, în special în privinţa creditelor, amintind că instituţiile de credit menţin încă o dobândă atractivă, inferioară celei practicate pentru clienţii mai vechi ai băncii, dar care, la scurt timp de la contractarea creditului se modifică.
Preşedintele ANPC a declarat, joi, că prevederile legii legate de descrierea unui produs ca fiind "gratis" nu vor fi sancţionate, autoritatea urmând să poarte discuţii cu producătorii din industria alimentară, care s-au arătat nemulţumiţi de acest punct, pe motiv că duce la prejudicierea consumatorilor.
