Curtea Constituţională a decis că Legea CNSAS este neconstituţională

Curtea Constituţională a decis, joi, că Legea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) este neconstituţională, admiţând excepţia ridicată în procesul Dan Voiculescu - CNSAS.

"În şedinţa din data de 31 ianuarie 2008, Curtea Constituţională a examinat excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste şi a constatat, cu unanimitate de voturi, că dispoziţiile legii, precum şi cele ale art.II şi art.V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.16/2006 sunt neconstituţionale", se arată într-un comunicat al Curţii Constituţionale.

Decizia, definitivă şi general obligatorie, va fi comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului şi va fi publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În cursul zilei de 1 februarie 2008, o dată cu transmiterea spre publicare a Deciziei nr. 51 din 31 ianuarie 2008, textul său integral, cuprinzând motivarea acesteia, urmează să fie afişat pe site-ul Curţii Constituţionale, la rubrica "Activitate jurisdicţională - Controlul de constituţionalitate. Decizii de admitere. 2008", precizează sursa citată.

La sfârşitul lunii iunie 2007, procesul dintre Dan Voiculescu şi CNSAS s-a suspendat, Curtea de Apel Bucureşti dispunând trimiterea dosarului la Curtea Constituţională pentru a se pronunţa cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate invocate în proces.

Instanţa a admis excepţiile de neconstituţionalitatea privind articolele 7 - alineatul 2; 8; 9 - alineatul 1; 11- alineatele 1 şi 2;15 - alineatele 5 şi 16 - alineatele 1 şi 3 din Legea CNSAS, respingând excepţiile referitoare la OUG 16/2006 (cea care modifică Legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi desconspirarea securităţii ca poliţie politică).

Anterior, avocatul lui Dan Voiculescu, senatorul PC Sergiu Andon, afirma că, în cadrul şedinţei de judecată, reprezentantul Ministerului Public a fost de acord "în parte" cu neconstituţionalităţile legislative invocate în acest proces privind contestarea de către liderul conservator a unei decizii CNSAS, potrivit căreia Voiculescu a făcut poliţie politică.

Avocatul Sergiu Andon a susţinut că însăşi legea CNSAS lezează drepturi constituţionale, întrucât ar trebui să fie doar o autoritate administrativă autonomă, însă este un organism care îşi depăşeşte atribuţiile.

Sergiu Andon preciza că Parlamentul nu avea dreptul să constituie un organism suprastatal, respectiv CNSAS, care nu se încadrează în separarea puterilor statului şi care depăşeşte cu mult în atribuţii prevederile Legii privind Arhivele Securităţii.

"Legal această instituţie ar fi trebuit să asigure liberul acces al populaţiei la dosarele Securităţii, nu să facă judecăţi după norme proprii cu mecanisme abuzive, practici abuzive şi rezultate abuzive", susţinea Andon.

Potrivit acestuia, CNSAS are atribuţii jurisdicţionale mascate, care afectează separarea puterilor în stat. Sergiu Andon a mai declarat că a depus la instanţă o adresă prin care arată că numele de "Felix" (numele de cod pe care l-ar fi avut Dan Voiculescu-n.r.) a fost folosit în peste 121 de titluri de ziare, astfel fiind încălcat dreptul la imagine al clientului său.

Andon a mai spus că reprezentantul CNSAS a arătat, în faţa instanţei, că au mai fost ridicate în şapte rânduri excepţii la Curtea Constituţională privind CNSAS, însă cele susţinute de avocatul lui Voiculescu nu s-au mai invocat.

Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a depus la dosarul lui Dan Voiculescu o cerere de întâmpinare faţă de excepţia de neconstituţionalitate privind legea CNSAS, iar Curtea de Apel Bucureşti a luat act de obiecţiile formulate.

În august 2006, Colegiul CNSAS a respins contestaţia liderului PC Dan Voiculescu la decizia Colegiului potrivit căreia politicianul conservator a colaborat cu fosta Securitate, în sensul de poliţie politică. Decizia Colegiului CNSAS a fost contestată de Dan Voiculescu în instanţă.

Articolele din Legea Ticu declarate neconstituţionale se referă la statutul CNSAS şi la desemnarea membrilor Consiliului. De asemenea, se referă la modul în care se stabileşte calitatea de agent sau colaborator al organelor de Securitateşi la procedura de contestare a acestei decizii.

Astfel, conform articolului 7 alineatul 2, "Consiliul este un organism autonom cu personalitate juridică, supus controlului Parlamentului", iar "anual sau la cererea Parlamentului, Consiliul prezintă rapoarte".

Articolul 8, un alt articol declarat neconstituţional, se referă la componenţa Colegiului CNSAS şi la modul de numire a membrilor acestuia.

Articolul 9, alineatul 1, prevede că, "în cazul în care, ulterior alegerii Consiliului, se constată că unul dintre membrii acestuia nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în prezenta lege, se procedează la revocarea mandatului şi la o nouă alegere", iar "verificarea îndeplinirii condiţiilor se face, la cererea oricărei persoane, de către Curtea Supremă de Justiţie".

Alineatele 1 şi 2 ale articolului 11 prevăd că: "Consiliul este organizat la nivel naţional şi funcţionează într-o structură unică. În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Consiliul General al Municipiului Bucureşti va asigura spaţiile corespunzătoare pentru desfăşurarea activităţii Consiliului".

Nweconstituţional a fost declarat şi alineatul 5 al articolului 15, conform căruia "calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate se stabileşte de către Consiliu prin probele aflate în evidenţele organelor de securitate, coroborate cu probe cum ar fi: angajamentul scris şi semnat de cel în cauză, rapoarte, sinteze informative, înscrisuri olografe şi dovezi, indiferent de suportul pe care s-ar afla, din arhivele securităţii".

De asemenea, a fost declarat neconstituţional şi articolul 16, alineatele 1 şi 3.

"Împotriva comunicării eliberate potrivit art. 15 alin. (4) solicitantul sau persoana cu privire la care s-a cerut verificarea se poate adresa Colegiului Consiliului printr-o contestaţie, în termen de 15 zile de la data primirii comunicării. Colegiul Consiliului reexaminează documentaţia care a stat la baza comunicării şi în termen de 30 de zile de la data depunerii contestaţiei adoptă o decizie care se comunică în termen de 10 zile atât solicitantului, cât şi persoanei cu privire la care s-au efectuat verificări, indiferent de autorul contestaţiei. Decizia Colegiului Consiliului poate fi atacată în termen de 30 zile de la data comunicării la curtea de apel, secţia civilă, în competenţa căreia îşi are domiciliul contestatarul", se arată în primul alineat.

"În vederea adoptării deciziei Colegiul Consiliului audiază persoana cu privire la care s-au cerut verificări şi utilizează documentaţia depusă de aceasta sau de solicitant. Documentaţia iniţială poate fi completată. Persoana faţă de care se efectuează verificări are dreptul să consulte documentele care au stat la baza comunicării contestate. Lipsa persoanei legal citate nu împiedică adoptarea unei decizii", prevede alineatul 3.