Tranzacţiile demnitarilor români, urmărite pe întreg teritoriul UE

Tranzacţiile făcute de miniştrii, parlamentarii, secretarii de stat şi şefii de instituţii de stat din România vor putea fi urmărite pe întreg teritoriul Uniunii Europene începând cel mai târziu de anul viitor, potrivit unui proiect de lege rezultat în urma unei directive europene obligatorii.
  Proiectul de act normativ are ca scop un mai bun control al posibilelor fapte de spălare a banilor, corupţie şi evaziune fiscală şi este o transpunere în legislaţia românească a unei directive europene în acest sens. La elaborarea lui au lucrat atât oficiali guvernamentali români, cât şi reprezentanţi ai organizaţiei Transparency International România, în cadrul unui proiect finanţat din fonduri britanice.

Potrivit Transparency International, într-o primă fază, proiectul stabileşte categorile de Persoane Expuse Politic (PEP) la posibile fapte de corupţie, spălare de bani şi evaziune fiscală. Potrivit draftului, PEP sunt şefii de stat, parlamentarii, comisarii europeni, membrii Executivului - miniştri, secretari sau subsecretari de stat -, consilierii prezidenţiali şi de stat, judecătorii de la instanţele superioare şi procurorii de la Parchetele de pe lângă acestea, membrii Curţii de Conturi, membrii Consiluilui de Administraţie al Băncii Centrale, ambasadorii, însărcinaţii cu afaceri, mareşalii, amiralii şi generalii, şefii autorităţilor publice, membrii consiliilor de administraţie şi consiliilor de supraveghere ale regiilor autonome şi companiilor naţionale şi toate persoanele ce ocupă funcţîii asimilate acestora, dar şi soţii, copiii, părinţii sau "asociaţii apropiaţi" ai acestora.

Conform directivei europene ce urmează a fi transpusă în legislaţia românească, o listă conţinând datele tuturor persoanelor din România cu statut de PEP va fi transmisă instituţiilor similare Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din toate ţările Uniunii Europene, care vor verifica tranzacţiile efectuate de acestea. Pe principiul reciprocităţii, şi autorităţile române vor primi de la celelalte 26 de state membre liste similare pentru a putea supraveghea atent tranzacţiile demnitarilor din respectivele ţări care sunt derulate pe teritoriul României, mai explică Transparency International România.

Sursa citată spune că, pe lângă acest mecanism de supraveghere, proiectul ce va fi propus spre adoptare Parlamentului mai lansează şi alte mijloace de verificare a tranzacţiilor pentru a preveni infracţiuni de spălare a banilor proveniţi din fapte penale, dar şi pentru a combate finanţarea terorismului.

În sistemul integrat de control instituit de directiva europeană, un loc important îl ocupă băncile, companiile de consultanţă, de avocatură, notarii sau chiar cazinourile, care primesc atribuţii noi.