Personajul numit "preşedinte" poate intra în scenă în cazul desemnării miniştrilor, conform prevederilor constituţionale, numai atunci când scena a fost părăsită de personajul numit "primul-ministru", se arată în sesizarea în cazul Nicolai, trimisă, joi, Curţii Constituţionale (CC) de către Guvern.
Solicitarea Guvernului către Curtea Constituţională face referire la doctrină, arătându-se că preşedintele are, în mod cu totul excepţional, posibilitatea de a interveni în desemnarea unui membru al Guvernului, într-un singur caz, respectiv atunci când primului-ministru îi încetează calitatea de membru al Executivului sau este în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia.
Atunci preşedintele va proceda la desemnarea unui prim-ministru interimar, în condiţiile articolului 107, alineatul 3, din Constituţie.
Această prevedere excepţională întăreşte concepţia legiuitorului constituant conturată prin celelalte prevederi ale actului fundamental: preşedintele poate interveni în desemnarea unui membru al Guvernului numai în absenţa unui prim-ministru.
Concret, în acest cadru constituţional, al desemnării miniştrilor, personajul numit "preşedinte" poate intra în scenă numai atunci când scena a fost părăsită de personajul numit Primul-ministru, se arată în sesizarea depusă de Executiv.
Faptul că Preşedintele poate solicita motivat reanalizarea candidaturii propuse de primul-ministru nu echivalează cu un drept de veto al acestuia, se mai arată în document.
"În măsura în care premierul îşi menţine propunerea, preşedintele nu se poate opune învestirii în funcţia de membru al Guvernului a persoanei propuse. În caz contrar, s-ar recunoaşte un drept de veto al Preşedintelui, drept pe care chiar Curtea Constituţională l-a negat, în mod expres. Mai mult, preşedintele ar deveni şeful Guvernului, putând cenzura în totalitate decizia primului-ministru, ipoteză care nu are nici o fundamentare constituţională", se susţine în sesizarea Guvernului semnată de Călin Popescu-Tăriceanu.
Executivul cere Curţii Constituţionale următoarele: să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională, în sensul art.146, lit.e din Constituţie, între Guvernul României şi preşedintele României; să constate că acest conflict este cauzat de refuzul preşedintelui de a da curs propunerii înaintate de primul-ministru cu privire la numirea în funcţia de ministru al Justiţiei a Noricăi Nicolai; să constate că refuzul preşedintelui României de a o numi pe Norica Nicolai în funcţia de ministru al Justiţiei, în conformitate cu propunerea primului-ministru, este neconstituţional.