Ministrul interimar al Justiţiei, Teodor Meleşcanu, apreciază într-un interviu publicat de "Jurnalul Naţional", că, atunci când l-a avertizat că ar putea săvârşi "abuz în serviciu", preşedintele Traian Băsescu a vrut probabil să spună că dă dovadă de "exces de zel".
"Din păcate, această chestiune, care este una strict juridică şi procedurală, a fost politizată excesiv şi a devenit o bătălie politică... În ceea ce priveşte afirmaţia domnului Băsescu, eu am înţeles că dumnealui a vrut probabil să spună că dau dovadă de exces de zel... Eu cam aşa interpretez", declară Meleşcanu, răspunzând unei întrebări privind declaraţia şefului statului care l-a atenţionat că dacă nu trimite cererea sa Parchetului ar săvârşi abuz în serviciu.
Teodor Meleşcanu mai declară că el înţelege că atunci când este vorba de Justiţie, de dreptate, atunci când e vorba de oameni, niciodată nu poţi să fi acuzat că dai dovadă de exces de zel.
"Dimpotrivă, eu cred că trebuie să fim cu toţii încurajaţi să înţelegem că în România există o singură putere supremă, aceea a legii... Pe care, fireşte, fiecare dintre noi o intrepretăm în măsura informaţiilor şi a cunoştinţelor pe care le avem, dar pe care nu le poate interpreta decât o instanţă. Acesta este răspunsul pe care pot să-l dau", adaugă ministrul interimar al Justiţiei.
Întrebat cum se va încheia acest scandal, el răspunde că "până la urmă o să se încheie cumva".
"Eu am cerut conducerii din Minister, unde îmi ţine locul domnul secretar Mocuţa, şi grupului de consilieri, ca în perioada aceasta de două zile cât sunt plecat în Iordania, analizând toate dispoziţiile legale care există în România să îmi propună o soluţie pentru a ieşi din acest impas. La întoarcerea mea (marţi, 22 ianuarie – n.r.), voi avea această discuţie (cu specialiştii din minister – n.r.) şi voi propune o soluţie, care în opinia mea şi a instituţiei ne poată ajuta să depăşim această dispută", precizează Meleşcanu.
El menţionează, pe de ală parte, că primul document pe care l-a semnat ca interimar a fost de împărţi foarte clar toate atribuţiile care revin ministrului de Justiţie secretarilor de stat şi secretarului general, dându-le toate atributele, inclusiv drept de semnătură, inclusiv dreptul de a angaja cheltuieli bugetare.
"Le-am precizat foarte clar că asta înseamnă şi delegarea tuturor responsabilităţilor. În cazul în care vor simţi nevoie să se consulte cu mine, le stau la dispoziţie, dar în principiu ei trebuie să asigure continuarea la nivel profesional a activităţii Ministerului Justiţiei. Mesajul foarte clar pe care l-am dat tuturor a fost că Ministerul Justiţiei trebuie să funcţioneze la capacitate maximă, indiferent că avem un interimar sau un ministru plin", mai spune Meleşcanu.
El precizează că şi-a păstrat două atribuţii care sunt în competenţa sa exclusivă: atribuţiunile de relaţii cu Uniunea Europeană, în general, relaţii externe, şi a doua, problemele de personal, control şi verificare.
"Cele două rămân în competenţa mea, precum şi o a treia atribuţie pe care nu o pot delega potrivit legii, şi anume, primirea tuturor materialelor cu caracter, să spunem, sensibil, care sunt adresate personal ministrului de Justiţie, indiferent de organismele de la care provin", menţionează ministrul interimar al Justiţiei.
Preşedintele Băsescu i-a cerut, luni, ministrului interimar al Justiţiei să trimită Parchetului cererea sa de începere a urmăririi penale în cazul celor opt foşti sau actuali demnitari, avertizându-l că dacă refuză ar săvârşi un abuz în serviciu, iar şeful statului nu va ezita să acţioneze.
Băsescu i-a trimis o scrisoare lui Meleşcanu, în care precizează că a luat act "cu îngrijorare" de refuzul acestuia de a transmite cererile sale pentru începerea urmăririi penale a foştilor şi actualilor miniştri Adrian Năstase, Miron Mitrea, Victor Babiuc, Zsolt Nagy, Tudor Chiuariu, Paul Păcuraru, Codruţ Sereş şi Decebal Traian Remeş, deşi dosarele cauzelor au fost remise ministrului interimar încă din 16 ianuarie.
Traian Băsescu îi solicită lui Meleşcanu să respecte Constituţia, independenţa justiţiei şi să nu întârzie aplicarea legii atunci când este vorba despre oameni politici şi îi atrage atenţia că nu are atribuţii privind verificarea legalităţii actelor preşedintelui, ci doar verificarea legalităţii actelor Guvernului.