Ministrul Mediului, Korodi Attila, va propune o lege prin care pungile de plastic nebiodegradabile, disponibile gratis la comercianţi, să fie taxate "drastic" pentru a-i determina pe vânzători să folosească ambalaje alternative din materiale biodegradabile, pentru care nu se va percepe nicio taxă.
Ministrul nu are însă pârghiile legale pentru a interzice complet punerea în circulaţie a pungilor de acest fel, astfel încât există varianta ca, de la intrarea în vigoare a legii, unii agenţi economici să prefere, în loc de distribuirea gratuită a acestora, vânzarea lor pentru un preţ din care să-şi poată acoperi noua taxă.
"Vom face campanii de comunicare pe această temă şi mizăm şi pe crearea unei concurenţe în acest domeniu în sensul că, probabil, vor apărea retaileri care vor prefera să renunţe la ambalajele nedegradabile în favoarea pungilor fie din plastic biodegradabil, fie din hârtie fie din stofă", a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, ministrul Korodi Attilla.
Teoretic, un român foloseşte 250 de astfel de pungi într-un an, iar durata în care fiecare dintre aceste ambalaje este folosit este de doar 20 de minute, a mai spus Korodi, citând dintr-un studiu realizat de Minister, astfel că posibilitatea înlocuirii lor nu ar afecta, în principiu, comerţul.
"Sperăm ca taxarea să descurajeze operatorii care pun în circulaţie acest gen de ambalaje şi să-i facă să se reorienteze spre ambalaje ecologice, după exemplul Irlandei, unica ţară din Uniunea Europeană unde funcţionează acest sistem", a spus ministrul Korodi.
Legea ar urma să capete o formă finală undeva în primăvara acestui an, urmând ca, potrivit calculelor ministrului, să producă efecte în 2009. Korodi a ţinut să sublinieze că acelaşi ambalaj dintr-un material biodegradabil costă cu doar 5% în plus faţă de unul care poluează. Ministrul s-a mai gândit şi la o perioadă de tranziţie în aplicarea legii, tocmai pentru a evita ca aceasta să se răsfrângă asupra celor care cumpără din magazine, prin costul pe care ar urma să-l plătească pentru ambalaj.
Întrebat dacă există şi alte categorii de ambalaje din plastic nebiodegradabil în cazul cărora această schimbare să poată opera, Korodi a răspuns că nu s-au identificat până în prezent asemenea cazuri întrucât restul de ambalaje sunt destinate produselor mai mult sau mai puţin perisabile.
"Nu putem să cerem ca alte ambalajele să fie făcute din materiale biodegradabile întrucât unele dintre ele se ţin pe stoc poate şi un an, iar schimbarea tipului de ambalaj ar putea pune în pericol siguranţa consumatorului", a mai spus Korodi.
Potrivit acestuia, în România nu există încă facilităţi de producţie pentru pungi din plastic biodegradabil. Acesta este un plastic special, cu o compoziţie chimică modificată, ce-l face să se distrugă în doar câteva luni, la temperaturi de "30-30 şi ceva de grade Celsius", faţă de cei o sută de ani în care dispare o pungă de plastic nebiodegradabil.