Korodi: Anul 2007 a fost un an al recordurilor de temperaturi şi fenomene meteo

Ministrul Mediului, Attila Korodi, a declarat, joi, că 2007 a fost anul recordurilor de temperaturi şi fenomene meteorologice, ianuarie fiind cea mai caldă lună de iarnă de când se efectuează măsurători meteorologice ale temperaturii în România, iar seceta fiind cea mai severă din ultimii 60 de ani.
  "Dacă în 2005-2006 ne-am confruntat îndeosebi cu inundaţii, anul 2007 a venit cu fenomene total diferite între ele, respectiv cu inundaţii şi secetă, uneori chiar şi în acelaşi timp, dar în regiuni diferite. Ţara a fost practic împărţită în două: în timp ce în anumite zone ale României populaţia încerca să facă faţă lipsei apei în sol şi în gospodării, în alte regiuni românii au făcut eforturi mari pentru a se feri din calea apelor şi pentru a limita, pe cât se poate, pagubele din propriile gospodării", a declarat, joi, ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Attila Korodi, la bilanţul Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

Ministrul a explicat că întregul an a fost mai cald în medie cu două grade Celsius în anumite regiuni ale ţării.

"De altfel, chiar începutul de an, respectiv luna ianuarie, a doborât un record în acest sens, ea fiind declarată drept cea mai caldă lună de iarnă de când se efectuează măsurători meteorologice ale temperaturii aerului în România", a declarat Korodi, exemplificând că, în data de 21 ianuarie 2007, la staţia Miercurea-Ciuc, termometrele arătau 11,9 grade Celsius, iar trei zile mai târziu, la Constanţa se înregistrau 18,3 grade Celsius.

Korodi a mai spus că, potrivit specialiştilor, vara anului 2007 este comparabilă ca intensitate cu cea din 1946, cu precizarea că, din punct de vedere al persistenţei caniculei, 2007 a fost mult mai acut, la valorite termice mari adăugându-se şi numǎrul record de zile consecutive caniculare.

Ministrul a mai amintit şi de secta prelungită care a afectat România în anul care a trecut, una dintre cele mai puternice care s-au manifestat pe teritoriul ţării noastre în ultimii 60 de ani, cele mai afectate judeţe fiind Vaslui, Botoşani, Iaşi, Galaţi, Bacău, Neamţ, Vrancea, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa, Vâlcea, Tulcea şi Prahova.

Pentru contracararea acestor fenomene, Ministerul Mediului a solicitat Administraţiei Naţionale Apele Române şi Hidroelectrica să reţină apă în acumulări, să o utilizeze raţional şi să verifice Planurilor Bazinale de restricţii şi Regulamentele de exploatare la ape mici, pentru gestionarea corespunzatoare a fenomenului de secetă.

De la seceta severă s-a trecut la inundaţii, provocate şi de recordurile de precipitaţii căzute în intervale scurte de timp, cum a fost zona municipiului Tecuci, unde s-au înregistrat 180 de litri pe metrul pătrat în 12 ore

În urma inundaţiilor au fost avariate 188 de construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, în principal consolidări şi apărări de mal, regularizări ale cursurilor de apă, dar şi diguri de apărare ale localităţilor (în bazinul hidrografic Bârlad).

Ministrul a mai spus că, în anul 2007, au fost emise de către Administraţia Naţională de Meteorologie şi Institutul Naţional de Hidrologie 83 de avertizări meteorologice şi hidrologice, precum şi 693 avertizări de tip "nowcasting" pentru fenomene meteorologice imediate.

"Chiar dacă anul 2008 se anunţă un an normal din punct de vedere meteorologic, Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă şi-a stabilit deja direcţiile de acţiune pentru acest an", a mai spus Korodi.

În acest sens, a amintit verificarea, prin sondaj, a modului în care au fost realizate măsurile preventive la nivelul localităţilor, verificarea modului în care au fost realizate măsurile stabilite în urma acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, desfăşurată în perioada 4 septembrie – 30 noiembrie 2007 cu termen de finalizare în trimestrul întâi din 2008.

De asemenea, va fi organizat un exerciţiu comun de simulare a inundaţiilor în zona de interes comun cu Republica Ungară, pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic, a modului de intervenţie coordonat, precum şi pentru realizarea unui schimb de experienţă privind gestionarea situaţiilor de urgenţă.