România a coborât o poziţie, pe locul 68 din 162, într-un clasament al libertăţii economiei

România a coborât în acest an o poziţie, pe locul 68, în clasamentul anual privind libertatea economiei realizat de Fundaţia Heritage şi Wall Street Journal, deşi punctajul obţinut s-a îmbunătăţit uşor, ca urmare a unei evaluări mai favorabile privind piaţa monetară şi climatul de investiţii.
  Indicele libertăţii economiei cuprinde 157 de ţări şi surprinde gradul de libertate la nivelul mai multor sectoare economice, precum comerţul, mediul de afaceri, investiţiile sau drepturile de proprietate.

Astfel, economia României este liberă în proporţie de 61,5%, cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât ponderea înregistrată în 2007. Îmbunătăţirea punctajului obţinut reflectă rezultatele mai favorabile ale evaluării în ceea ce priveşte libertatea pieţei monetare şi a climatului de investiţii.

La nivel european, România ocupă locul 30 din 41 şi se situează sub media regională în funcţie de punctajul obţinut.

România înregistrează un nivel ridicat al libertăţii în sectorul de afaceri, fiscal şi comercial. Autorii raportului amintesc că impozitul pe venit şi pe profitul companiilor este de 16% şi arată că veniturile totale din impozite au o pondere ridicată la formarea Produsului Intern Brut (PIB).

În pofida progreselor înregistrate la reducerea taxelor vamale, barierele non-tarifare rămân semnificative. Sistemul financiar corespunde standardelor internaţionale, o evoluţie favorabilă fiind stimulată de programul recent de reformă şi privatizare.

Fiind una dintre cele mai sărace ţări europene, România se confruntă cu mai multe provocări la nivel economic. Astfel, gradul de libertate a sectorului muncii şi a drepturilor de proprietate este redus, iar corupţia persistă. Gradul de corupţie este ridicat în majoritatea zonelor economice dominate de birocraţie, în special în sectorul juridic.

România s-a aflat sub control sovietic până în anul 1989. În procesul de aderare la Uniunea Europeană, Guvernul a implementat reforme economice conforme cu criteriile de la Maastricht. Cu toate acestea, fricţiunile existente între Partidul Democrat şi Partidul Naţional Liberal, precum şi cele interne, au adus, cu puţin timp în urmă, mediul politic într-un impas, se spune în raport.

Evoluţiile pozitive la nivel macroeconomic au stimulat creşterea clasei sociale de mijloc şi au contribuit la reducerea gradului de sărăcie. Nivelul investiţiilor se menţine ridicat, după aderarea la comunitatea europeană, astfel că se inaugurează fabrici noi şi moderne, se lansează proiecte de investiţii în sectorul public şi investiţiile străine directe îşi menţin ritmul accelerat.

În continuare, specialiştii Fundaţiei Heritage analizează separat gradul de libertate în diferitele sectoare ale economiei.

Astfel, în ceea ce priveşte libertatea mediului de afaceri, România a obţinut un punctaj de 74,1%. Libertatea de a începe, opera şi, ulterior, de a înceta o afacere este relativ bine protejată de cadrul reglementativ al României. Iniţierea unei afaceri durează în jur de 14 zile, comparativ cu o medie de 43 de zile la nivel global. Închiderea unei companii poate fi un proces dificil.

În ceea ce priveşte comerţul exterior, în România acesta este liber în proporţie de 86%. Politica României în domeniul comercial este asemenea celei din alte state comunitare. Nivelul mediu al taxelor percepute pentru importuri în UE, calculat ca medie ponderată, s-a plasat la 2% în 2005. Barierele de import non-tarifare, care se reflectă în politicile comunitare, includ subvenţiile pentru agricultură şi activităţi de producţie, restricţiile la import în cazul anumitor bunuri şi servicii, restricţiile la accesul pe anumite pieţe de servicii, standardele şi reglementările lipsite de transparenţă şi normele diferite de administrare în vamă la nivelul statelor europene.

Reglementările restrictive din domeniul biotehnologiei, sanitar şi fitosanitar depăşesc prevederile comunitare, iar corupţia şi modul de aplicare a legilor privind proprietatea intelectuală sunt probleme care persistă.

Referitor la sectorul fiscal, gradul de libertate se plasează la 85,6% în România. Astfel, autorii studiului notează că în România ratele de impozitare sunt scăzute şi constante. Atât taxa pe venituri cât şi cea pe profiturile companiilor se plasează la 16%. În ultimul an, veniturile totale din impozite ca pondere din PIB s-au plasat la 30,4%.

Indicele privind libertatea faţă de Guvern se plasează la 70,8%. Cheltuielile publice totale sunt moderate, plasându-se la circa 31,2% din PIB, potrivit celor mai recente date. Majoritatea firmelor publice mici şi mijlocii au fost privatizate, însă procesul de vânzare a marilor întreprinderilor de stat a fost lent.

Inflaţia se situează la un nivel ridicat, media plasându-se la 7,7% în intervalul 2004-2006. Preţurile relativ instabile explică, în mare parte, punctajul obţinut de România pentru libertatea pieţei monetare, respectiv 72,5%. În calitate de participant la politica comunitară pentru agricultură, Guvernul subvenţionează producţia agricolă, influenţând astfel preţurile bunurilor rezultate. De asemenea, statul influenţează preţurile prin reglementări, subvenţii, şi companii de stat.

În ceea ce priveşte gradul de libertate a sectorului de investiţii, acesta se plasează la 60%. Volumul de investiţii străine este satisfăcător, însă reglementările legislative sunt supuse unor modificări frecvente. Guvernul a simplificat însă procedurile de obţinere a permiselor şi a licenţelor, a permis controlul integral străin asupra companiilor româneşti şi a început privatizarea a 41 de companii din sectoarele de industrie şi energie.

Referitor la sectorul financiar, gradul de libertate în România se plasează la 50%. Cadrul de supraveghere şi reglementare se aliniază standardelor internaţionale. Planurile semnificative de reformă şi restructurare implementate după 1989 includ privatizarea mai multor bănci de stat. Dintre cele 33 de bănci din România în 2005, 25 erau controlate de investitori străini, acoperind 59% din activele totale din sectorul bancar. Din decembrie 2005, băncile de stat deţin sub 8% din activele totale, faţă de 75% în 1998. Procesul de privatizări a fost întrerupt în decembrie 2006, când statul a blocat vânzarea participaţiei majoritare la Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC).

Companiile străine de asigurări trebuie să încheie parteneriate cu firme româneşti pentru a accesa piaţa locală.

Pieţele de capital sunt insuficient dezvoltate comparativ cu cele din alte ţări est-europene, iar tranzacţiile implică, în mare parte, obligaţiuni guvernamentale.

În continuare, privitor la libertatea faţă de corupţie, România a primit un punctaj de 31%, fenomenul corupţiei fiind foarte răspândit. România ocupă locul 84 din 163 în cadrul indicelui Transparency International's Corruption Perceptions Index pentru anul 2006.

Gradul libertăţii pe piaţa muncii este de 55,3%. Piaţa de profil operează în baza unor reglementări inflexibile, care blochează îmbunătăţirea productivităţii muncii.

Costurile non-salariale aferente forţei de muncă sunt foarte ridicate, iar cadrul rigid de angajare şi concediere a angajaţilor generează o aversiune faţă de risc în cazul companiilor care, în condiţii mai favorabile, şi-ar majora forţa de muncă. În plus, reglementările referitoare la majorarea sau reducerea numărului de ore de muncă sunt lipsite de flexibilitate.

La nivel mondial, punctajul mediu privind libertatea economică se plasează la 60,3%, în creştere cu 2,6 puncte procentuale faţă de 1995, anul primei apariţii a indicelui.

Progresele la nivel global sunt însă destul de lente, comentează autorii studiului.

Hong Kong şi Singapore ocupă primele două poziţii în clasament, pentru al paisprezecelea an consecutiv. Din Europa, ţările care au intrat în top zece sunt Marea Britanie, Irlanda şi Elveţia. SUA se situează pe poziţia a cincea.