Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoLiderul PDL, Emil Boc, a declarat, luni, că Norica Nicolai nu este compatibilă cu funcţia de ministru al Justiţiei, dar că premierul poate sesiza Curtea Constituţională asupra cazului, poate iniţia o remaniere aprobată de Parlament sau poate face altă propunere de ministru.
Preşedintele PDL, Emil Boc, a precizat că, în cazul ministrului Justiţiei, „atributul de desemnare şi numire aparţine premierului, respectiv preşedintelui şi este datoria lor să ia decizia pe care o consideră de cuviinţă”.
Liderul democrat-liberal a susţinut că PDL apreciază că Norica Nicolai nu este compatibilă cu funcţia de ministru al Justiţiei, „iar competenţele vor rămâne celor abilitaţi de Constituţie: premierul să propună şi preşedintele să accepte sau să ceară o altă nominalizare şi este datoria lor să procedeze ca atare”.
Potrivit lui Boc, premierul are la dispoziţie trei soluţii pentru a rezolva cazul Nicolai: poate sesiza Curtea Constituţională, poate iniţia o remaniere guvernamentală (astfel că, după votul Parlamentului, preşedintele ar fi obligat să o numească în funcţie pe reprezentanta PNL) sau poate face o altă nominalizare pentru funcţia de ministru al Justiţiei.
El a spus că prin ceea ce a făcut ca procuror, Norica Nicolai „nu este recomandată” să ocupe fotoliul de ministru al Justiţiei, „pentru că o persoană complet nevinovată a făcut 18 zile de arest, datorită indolenţei şi a procurorilor şi a celorlalţi care au anchetat acest caz”.
„Norica Nicolai a fost aceea care a preferat falsul în locul unei anchete judiciare legale. După ce a aflat că persoana care fusese condamnată nu era vinovată, în loc să procedeze potrivit prevederilor legale la declanşarea cercetării penale, a preferat să utilizeze falsul, a modificat mandatul de arestare iniţial, fără să declanşeze urmărirea penală împotriva persoanei care după aceea a fost condamnată”, a susţinut Boc.
El a completat că, prin tot ce a făcut în plan pubic, Norica Nicolai a fost împotriva măsurilor de reformare a justiţiei propuse de Monica Macovei.
„Votul la moţiunea Macovei, votul pentru defiinţarea DNA, votul pentru modificările Codului Penal şi Codului de Procedură Penală – sunt doar trei argumente care nu o îndrituiesc şi nu o recomandă pe Norica Nicolai să continue un demers de reformă a sistemului judiciar care a fost început de Monica Macovei şi care ne-a dus în UE”, a conchis Boc
El a mai spus că, dacă în termen de 45 de zile, premierul nu vine cu o propunere în Parlament referitoare la Ministerul Justiţiei, „Parlamentul s-ar putea întoarce cu o moţiune de cenzură”. Boc a admis, însă, că liderii PD nu au discutat subiectul unei eventuale moţiuni de cenzură.
Preşedinţia aminteşte că, la data de 17 decembrie 2007, fără să se consulte cu şeful statului, premierul i-a trimis preşedintelui propunerea de numire a Noricăi Nicolai în funcţia de ministru al Justiţiei.
"Pentru a verifica criteriile prevăzute de Decizia Curţii Constituţionale nr.356/2007, preşedintele a considerat că este necesară o analiză a activităţii profesionale a doamnei Nicolai. În acest sens, în data de 17 decembrie, preşedintele a solicitat în scris Parchetului General (Parchetul ICCJ - n.r.) punerea la dispoziţie a mapei profesionale a doamnei Nicolai", se arată în comunicat.
"Astfel, în anul 1987, doamna Norica Nicolai (fostă Norica Clinci), procuror la Procuratura locală Olteniţa, judeţul Călăraşi, a instrumentat un dosar penal, în urma căruia o persoană nevinovată a fost condamnată şi încarcerată. După condamnare, poliţia a descoperit adevăratul vinovat. Persoana vinovată şi persoana nevinovată aveau aceleaşi nume şi prenume, dar restul datelor de stare civilă erau diferite. În loc să facă demersuri pentru achitarea primei persoane şi punerea sub acuzare a celei de a doua persoane, în condiţiile legii, doamna Nicolai a modificat mandatul de arestare al persoanei nevinovate, fără să declanşeze începerea urmăririi penale şi un nou proces pentru persoana vinovată. În acest mod, făptuitorul real nu a mai beneficiat de dreptul la apărare, nefiind audiat şi intrând direct în arest, în baza mandatului modificat de doamna Norica Nicolai. Pentru această faptă, doamna procuror a fost sancţionată disciplinar în urma unor rapoarte succesive de control efectuate de inspectori ai Procuraturii locale Olteniţa şi ai Procuraturii Generale", se arată în comunicatul Preşedinţiei.
Sursa citată adaugă că, după Revoluţie, în anul 1991, deşi avea calitatea de procuror pe lângă Procuratura Locală Olteniţa – judeţul Călăraşi, Norica Nicolai, "încălcând legea", a reprezentat, în baza unei procuri, un cetăţean străin, într-un proces de înfiere a unui copil din Bucureşti.
Vicepreşedintele PNL Norica Nicolai a anunţat, vineri seară, că nu renunţă la nominalizarea pentru funcţia de ministru al Justiţiei şi l-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu de comportament nedemn pentru un bărbat şi abuziv pentru un şef de stat.
De asemenea, ea a negat ambele acuze aduse de preşedintele Traian Băsescu.
Potrivit Deciziei Curţii Constituţionale 356 din 5 aprilie 2007 - referitoare la rezolvarea conflictului constituţional dintre Preşedinţie şi premier privind refuzul şefului statului de a-l numi ministru de Externe pe Adrian Cioroianu -, preşedintele este "îndreptăţit să verifice" dacă un candidat corespunde pentru un post ministerial, în absenţa unui control parlamentar anterior.
"Procedurile realizate de comisiile permanente parlamentare privind corespunderea candidatului pentru funcţia propusă trebuie avute în vedere de Preşedintele României, în cazul remanierii guvernamentale (...) şi pe aceste temeiuri Preşedintele României are îndreptăţirea de a verifica corespunderea candidatului pentru funcţia propusă, în raport de aceleaşi condiţionări-criterii menţionate anterior, şi poate solicita motivat o altă propunere din partea primului-ministru", se arată în decizia Curţii Constituţionale.
