România susţine implicarea Gaz de France şi a Kazahstanului în proiectul conductei Constanţa-Trieste

Guvernul român susţine implicarea companiei Gaz de France (GdF) şi a Kazahstanului în proiectul de construcţie a oleoductului Constanţa-Trieste (PEOP), care ar urma să transporte ţiţei din zona Mării Caspice către Europa Centrală, a declarat secretarul de stat în Ministerul Economiei Viorel Palaşcă.
  "România susţine implicarea GdF în construcţia oleoductului, dar ne-ar interesa ca ei să îşi definească o politică faţă de proiect. Dacă oleoducutul ar aproviziona şi Franţa, şansele de realizare ar fi mult mai mari", a declarat, agenţiei MEDIAFAX, secretarul de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) Viorel Palaşcă.

Compania energetică GdF este controlată de statul francez şi este acţionarul majoritar al unuia din cei doi mari distribuitori de gaze naturale din România, Distrigaz Sud, pe care l-a preluat de la statul român în 2005.

Un oficial al MEF a declarat, în luna noiembrie a anului trecut, că Jozias Johannes van Aartsen, coordonatorul proiectului PEOP, i-a expus ministrului Economiei şi Finanţelor Varujan Vosganian posibilitatea extinderii conductei de la Trieste (Italia) până la Marsilia (Franţa).

Potrivit lui Palaşcă, România ar susţine şi participarea în proiect a Kazahstanului, ţară care şi-a anunţat deja disponibilitatea de a livra ţiţei în oleoduct, şi va solicita şi Azerbaidjanului o poziţie clară privind implicarea în construcţia conductei.

"Implicarea Kazahstanului poate viza două aspecte. În primul rând, faptul că ei vor să livreze petrol prin această conductă, apoi, România va susţine chiar o participare a Kazahstanului cu acţiuni sau cu fonduri, dacă ei vor dori şi dacă sunt de acord şi ceilalţi parteneri implicaţi în PEOP. Poziţia lor este, poate, determinantă pentru acest proiect", a spus Palaşcă.

Compania petrolieră deţinută de statul kazah KazMunaiGaz a preluat, anul trecut, participaţia majoritară la grupul Rompetrol, fondat de omul de afaceri Dinu Patriciu. Prin această achiziţie, KazMunaiGaz a obţinut accesul la piaţa europeană de produse petroliere şi şi-a dublat capacitatea de rafinare a ţiţeiului, în condiţiile în care Rompetrol deţine două rafinării, Petromidia şi Vega, cu capacităţi totale de peste patru milioane de tone anual.

Statele care ar urma să fie tranzitate de PEOP trebuie să îşi exprime fără echivoc poziţia faţă de proiect, a adăugat Palaşcă. El a afirmat că România, Serbia şi Croaţia susţin construcţia oleoductului, în timp ce Slovenia adoptă o poziţie de expectativă.

"Cea mai importantă este poziţia Italiei, care până acum nu a dat nicio reacţie la nivel guvernamental sau al companiilor italiene din domeniu cu privire la susţinerea efectivă a proiectului", a spus Palaşcă.

Reprezentanţii MEF vor continua în perioada următoare discuţiile cu Kazahstan şi Azerbaidjan - state care ar urma să asigure livrări de ţiţei prin oleoduct - pentru a obţine din partea acestora angajamente ferme.

Proiectul PEOP, cu o lungime de 1.400 km, corespunde obiectivului Uniunii Europene de reducere a dependenţei energetice faţă de Rusia şi ţările din Orientul Mijlociu. Capacitatea anuală a conductei va fi de 60-90 de milioane de tone de petrol (1,2-1,8 milioane de barili pe zi), iar finalizarea lucrărilor sunt estimate în 2012.

Costurile de construcţie a oleoductului, care ar urma să transporte ţiţei din zona Mării Caspice către rafinăriile din nordul Italiei şi Europa Centrală, tranzitând România, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Italia, sunt cuprinse între două şi patru miliarde de euro, în funcţie de capacitatea de transport.

Astfel, pentru o capacitate minimă de transport a ţiţeiului de 40 milioane tone pe an, costurile se ridică la două miliarde de euro, în timp ce pentru 90 milioane tone anual, valoarea investiţiei urcă la aproape patru miliarde de euro.

Încasările României, dacă proiectul va fi realizat, vor cumula patru miliarde de euro, în 20 de ani, de pe urma taxelor şi tarifelor percepute pentru tranzitul ţiţeiului.

Traseul oleoductului ar putea fi folosit şi pentru transportul gazelor naturale. Cea mai mare parte a tronsoanelor există deja, urmând să fie construite porţiunile dintre Piteşti şi Pencevo, Serbia, precum şi între ţărmul nordic al Croaţiei la Marea Adriatică, Slovenia şi Trieste.