Documente din mapa profesională a Noricăi Nicolai conţin informaţiile făcute publice de Băsescu

Mapa profesională a Noricăi Nicolai (fostă Clinci) conţine informaţii despre cele două aspecte din activitatea senatorului PNL prezentate public de Traian Băsescu, documentele referitoare la acestea reprezentând o mare parte din dosarul aflat în arhiva Ministerului Public.
  Potrivit unei note din mapa profesională, Norica Nicolai a fost sancţionată de Procuratura judeţeană Călăraşi, printr-un ordin din 4 aprilie 1988, cu "avertisment" pentru nerespectarea unor dispoziţii legale în soluţionarea unei cauze penale. Contestaţia acesteia a fost respinsă de Procuratura Generală.

În concluziile referatului Direcţiei a V-a din Procuratura Generală, referitor la contestaţia împotriva ordinului de sancţionare pentru "nerespectarea unor dispoziţii legale şi lipsuri în activitate în dosarul penal 831/P/1987 al Procuraturii locale Olteniţa", se precizează că s-a "constatat că procurorul Clinci Norica prin rechizitoriul din 30 septembrie 1987 a dispus trimiterea în judecată în lipsă şi în stare de arest a inculpatului Ioniţă Valerică, fiul lui Ion şi Maghioala, născut la 16.04.1962 în comuna Vasilaţi, judeţul Călăraşi, fără antecedente penale, pentru furt calificat din avutul obştesc, împreună cu alţi 5 inculpaţi. Datele de stare civilă au fost luate din dosarul de ceretare al miliţiei şi din referatul de terminare a urmăririi penale. După condamnarea tot în lipsă a inculpatului la instanţa de fond, organele de miliţie au prins pe adevăratul făptuitor al infracţiunii în persoana lui Ioniţă Valerică, fiul lui Vasile şi Hristina, născut la 3 martie 1960, recidivist şi l-au prezentat procurorului Clinci Norica. Aceasta a ascultat pe inculpat, care a recunoscut fapta, dar nu i-a luat interogator sau declaraţie conform art. 46 din Regulament. Fără a dispune începerea urmăririi penale sau punerea în mijşcare a acţiunii penale şi întocmire a dosarului penal procurorul Clinci Norica a modificat mandatul de arestare preventivă aflat în posesia organului de miliţie şi a dispus introducerea inculpatului în arest, după care a declarat recurs împotriva sentinţei de condamnare pentru starea de recidivă.

Consider că în modul arătat mai sus procurorul a încălcat prevederile art. 146 şi 150 din Codul de procedură penală, dispunând arestarea unei persoane fără a fi pusă în mişcare acţiunea penală şi făr a fi audiată.

În ceea ce priveşte termenul de emitere a ordinului nr. 7/1988 al Procuraturii locale Călăraşi, acesta a fost emis în termenul prevăzut de lege. Procurorul şef al judeţului a luat la cunoştinţă de situaţia expusă prin referatul nr. 764/1988 întocmit de procurorul inspector la 11 martie 1988, iar ordinul nr. 7/1988 a fost emis la 4 aprilie 1988 şi comunicat în scris persoanei sancţionate.

Apreciez că sancţiunea aplicată este temeinică şi legală şi proporţională cu abatereea săvârşită.

S-a adus la cunoştinţa procurorului Clinci Norica rezultatul verificării, contestaţia fiind neîntemeiată", se arată în referatul procurorului inspector Toma Dobre.

În legătură cu reprezentarea, cu procură, au unui cetăţean străin într-un proces de înfiere, într-o notă explicativă din 19 iunie 1991, procurorul Elisabeta Pucheanu declară că a participat la judecarea cauzei privind înfierea unui minor, la care procurorul Norica Nicolai a pus concluzii pe baza unei procuri în numele părinţilor înfietori. Întrebată de ce nu l-a informat pe procurorul şef al judeţului despre această situaţie, Pucheanu a răspuns că nu a făcut acest lucrul deoarece Nicolai i-a spus că se ştie despre această situaţie.

Potrivit notei explicative date de Norica Clinci, în 20 iunie 1991, aceasta declară că o cunoştea pe Patricia Ellen Long - din Cleveland Ohio SUA - care a înfiat fetiţa. "În luna aprilie 1991 doamna Long a trimis o procură prin care m-a autorizat să îi reprezint interesele într-un proces de adopţie. Actele au fost pregătite de domnul Eugen Man, avocat din Bucureşti iar eu am participat la instanţa Tribunalului Judeţean Călăraşi, unde am pus concluzii în fond. Nu am cunoscut că nu pot face acest lucru, pe care l-am făcut ca persoană particulară şi nu ca procuror.

Am primit o invitaţie de la doamna Long pentru a-i face o vizită în SUA în cursul anului 1991, respectiv în luna iulie. Nu am făcut acest lucru în scopul de a obţine un folos material ci din prietenie.

Invitaţia mi-a fost făcută de doamna Long pentru a mă sprijini în efectuarea unor investigaţii întrucât sunt bolnavă de ...."

Mapa profesională a Noricăi Nicolae cuprinde, alături documentele privind situaţiile prezentate public de Traian Băsescu, caracterizări făcute de Direcţia de organizare, control, personal şi învăţământ din Procuratura Generală, note privind solicitarea transferului în judeţul Prahova pentru a fi aproape de părinţi, fişe de apreciere profesională,

Mapa mai conţine o cerere adresată procurorului general, în 1990, în care se considera nedreptăţită de încadrarea salarială, dar şi o contestaţie a fişei de apreciere pe anul 1986. Ca urmare, Biroul executiv al Consiliului de conducere al Procuraturii R S România a admis contestaţia şi a schimbat calificativul din "Bun" în "Foarte Bun".

Dosarul mai conţine copii ale actelor de identitate şi de studii, repartiţie şi jurământul de procuror, precum şi documente privind transferul acesteia de la Procuratura locală Olteniţa la SC Agrotransport SA Olteniţa, începând cu 15 august 1991, pentru a fi încadrată în funcţia de juristconsult.

Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei, de vineri seară, "Norica Nicolai (fostă Norica Clinci), procuror la Procuratura locală Olteniţa, judeţul Călăraşi, a instrumentat un dosar penal, în urma căruia o persoană nevinovată a fost condamnată şi încarcerată. După condamnare, poliţia a descoperit adevăratul vinovat. Persoana vinovată şi persoana nevinovată aveau aceleaşi nume şi prenume, dar restul datelor de stare civilă erau diferite. În loc să facă demersuri pentru achitarea primei persoane şi punerea sub acuzare a celei de a doua persoane, în condiţiile legii, doamna Nicolai a modificat mandatul de arestare al persoanei nevinovate, fără să declanşeze începerea urmăririi penale şi un nou proces pentru persoana vinovată. În acest mod, făptuitorul real nu a mai beneficiat de dreptul la apărare, nefiind audiat şi intrând direct în arest, în baza mandatului modificat de doamna Norica Nicolai. Pentru această faptă, doamna procuror a fost sancţionată disciplinar în urma unor rapoarte succesive de control efectuate de inspectori ai Procuraturii locale Olteniţa şi ai Procuraturii Generale", se arată în comunicatul Preşedinţiei.

Sursa citată adauga că, după Revoluţie, în anul 1991, deşi avea calitatea de procuror pe lângă Procuratura Locală Olteniţa - judeţul Călăraşi, Norica Nicolai, "încălcând legea", a reprezentat, în baza unei procuri, un cetăţean străin, într-un proces de înfiere a unui copil din Bucureşti.

"Procesul a avut loc la Tribunalul Călăraşi. Pentru a-şi motiva fapta neconformă cu statutul de procuror, doamna Nicolai a invocat necunoaşterea legii. La o lună după acest incident, doamna Nicolai a părăsit magistratura", se arată în comunicat.

"Faptele prezentate arată că incidentul cu încercarea de fraudare a votului din Senat arată obişnuinţa doamnei Nicolai de a dispreţui legea şi aplicarea ei. Preşedintele României, Traian Băsescu, consideră că o astfel de persoană nu îndeplineşte criteriile legale pentru numirea în funcţia de ministru al Justiţiei", precizează Administraţia prezidenţială.

Norica Nicolae a respins acuzaţiile preşedintelui şi l-a acuzat de comportament nedemn pentru un bărbat şi abuziv pentru un şef de stat.

"În legătură cu incidentul invocat de Traian Băsescu din 1987, este o minciună sfruntată. Ca jurist afirm cu toată responsabilitatea că, dacă cineva în România ar fi făcut aşa ceva, urma să fie judecat şi condamnat pentru fals, uz de fals şi abuz în serviciu. Nu am fost niciodată condamnată. În privinţa celui de-al doilea argument pe care preşedintele l-a invocat, am o singură precizare: nu am încălcat legea", a spus senatorul PNL.

Dosarul profesional al fostului procuror Norica Clinci (Nicolai) se găseşte în arhiva Ministerului Public, care păstrează toate mapele profesionale ale foştilor procurori, cele ale anchetatorilor în funcţie fiind preluate din 2005, după modificările legii, de Consiliului Superior al Magistraturii.