Kovesi refuză să comenteze despre convorbirile telefonice dintre procurorul Nastasiu şi Hayssam

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a refuzat, joi, să comenteze despre convorbirile telefonice purtate de procurorul Ciprian Nastasiu, de la DIICOT, cu sirianul Omar Hayssam, judecat pentru terorism şi fugit din România în vara anului 2006.
  Kovesi a spus doar că, în ceea ce priveşte evaluarea activităţii profesionale, sancţionarea procurorilor nu este în atribuţia procurorului general, ci a Consilului Superior al Magistraturii.

"Nu pot să comentez ceva ce s-a întâmplat înainte de a veni în această funcţie şi nu ştiu care au fost motivele care au stat la baza deciziei de a aplica această practică asumată de procurorul de caz”, a spus Kovesi.

Procurorul general a subliniat că nu intră în atribuţiile sale evaluarea activităţii procurorului, arătând că, potrivit legii, evaluarea magistraţilor se face la fiecare trei ani. Astfel, din 2004 până în prezent nu s-a făcut evaluarea niciunui procuror, abia la sfârşitul anului 2007 adoptându-se regulamentul ede evaluare.

"Să sperăm ca în acest an toţi procurorii să fie evaluaţi, iar evaluarea să fie una corectă, obiectivă, în aşa fel încât să putem sancţiona procurorii care nu-şi îndeplinesc activitatea", a spus procurorul general.

Mai multe convorbiri telefonice dintre procurorul de caz Ciprian Nastasiu şi sirianul Omar Hayssam, înregistrate autorizat de Serviciul Român de Informaţii, au fost declasificate şi folosite în procesul armatorului Mustafa Tartoussi, cel care l-ar fi ajutat pe sirian să părăsească România la bordul navei sale, caz judecat de Curtea de Apel Bucureşti. Înterceptările au fost realizate în perioada 14 august -18 septembrie 2006.

Directorul DIICOT, Codruţ Olaru, a arătat că respectivele interceptări ale convorbirilor telefonice au fost puse la dosar chiar de Ciprian Nastasiu, ele fiind administrate ca probă, astfel că nu puteau fi excluse din cauză, părţile având cunoştinţă de ele din perioada cercetării penale.

În 28 iunie 2006, Omar Hayssam - eliberat în aprilie din arest, în urma unei operaţii de cancer de colon - s-a prezentat în faţa instanţei, dar audierea sa a fost amânată deoarece acesta luase, potrivit avocatului său, mai multe analgezice.

A doua zi, Hayssam s-a îmbarcat pe una ditre navele lui Tartoussi - potrivit rechizitoriului prin care acesta a fost deferit justiţiei - el părăsind România în noaptea de 29 spre 30 iunie 2006, iar în 22 iulie a început să-i telefoneze procurorului Ciprian Nastasiu, care şi-a pus telefonul sub urmărire.

Sirianul Omar Hayssam i-a declarat telefonic procurorului DIICOT, Ciprian Nastasiu - care l-a deferit justiţiei pentru răpire - că a plecat din România "ca un domn, cu capul sus, la costum, aranjat, parfumat", cu ajutorul unui paşaport cu identitate falsă şi cu alt "look", de pe Otopeni.

Varianta potrivit căreia Hayssam ar fi părăsit România la bordul unui avion a fost verificată de anchetatori.

De altfel, ofiţerii Serviciului Român de Informaţii au vizionat toate casetele, minut cu minut, cu înregistrările de pe toate aeroporturile româneşti, din 29 iunie 2006 şi extinzând pe următoarele două săptămâni, au declarat surse judiciare.

În dimineaţa de 30 iunie 2006, Hayssam a contactat-o pe concubina sa, Violeta Pârvan, informaţiile relevând faptul că sirianul se afla în zona Bosforului, precizează sursele citate.

Omar Hayssam susţine, conform interceptărilor telefonice, că "presiunea" a fost principalul factor care l-a determinat să fugă din România şi că a fost filat permanent.

Potrivit interceptărilor, procurorul Ciprian Nastasiu încearcă în mai multe rânduri să afle locul unde se află Omar Hayssam.

În 13 iunie 2007, instanţa Curţii de Apel Bucureşti l-a condamnat, în lipsă, pe omul de afaceri Omar Hayssam la 20 de ani de închisoare în procesul în care este acuzat de acte de terorism în legătură cu răpirea a trei jurnalişti români în Irak, în 28 martie 2005.