3.000 de delegaţi şi 3.500 de jurnalişti aşteptaţi la summit-ul NATO de la Bucureşti

Aproximativ 3.000 de membri ai delegaţiilor oficiale şi în jur de 3.500 de jurnalişti sunt aşteptaţi la summit-ul NATO de la Bucureşti, din 2 - 4 aprilie, doar delegaţia SUA numărând 1.000 de persoane.
  Organizarea summit-ului implică închirierea a sute de maşini, încheierea de contracte de publicitate, achiziţionarea de mobilier, inclusiv a unor mese rotunde în jurul cărora în mod tradiţional se desfăşoară discuţiile. De asemenea, ar putea fi declarate trei zile libere pentru bugetari şi chiar ar putea fi deschis sezonul estival în România.

Delegaţii din statele membre NATO, din cele 23 de state membre ale programului de Parteneriat pentru pace, precum şi din Australia, Noua Zeelandă, Japonia, Iordania, Afganistan, ONU, Banca Mondială şi UE vor fi prezente la summit-ul NATO de la Bucureşti care se va desfăşura în perioada 2 - 4 aprilie, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, secretarul de stat în MAE Victor Micula, unul dintre membrii comitetului de organizare a summit-ului.

Printre participanţii la summit figurează George W. Bush, Nicolas Sarkozy, Jose Luis Rodriguez Zapatero, Angela Merkel, Hamid Karzai, Viktor Iuşcenko şi, posibil, Vladimir Putin. Va fi prezent şi secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, preşedintele Băncii Mondiale, precum şi Jose Manuel Barroso, Benita Ferrero Waldner şi Javier Solana.

Structura delegaţiei oficiale este formată, în general din şef de stat, premier, miniştrii de Externe şi Apărare, dar unele state - monarhiile, de exemplu - vor fi reprezentate la nivel de premier. Delegaţiile oficiale vor fi formate, în total, din aproximativ 3.000 de persoane, dintre care 1.000 vor fi doar membri ai delegaţiei SUA. De asemenea, la eveniment vor fi acreditaţi în jur de 3.500 de jurnalişti.

Organizatorii summit-ului vor avea 15 săli pregătite permanent pentru declaraţii, dintre care una cu 400 de locuri, două cu câte 120 de locuri, trei cu câte 90 de locuri, nouă cu câte 35 de locuri şi una cu 30 de locuri.

Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au aprobat utilizarea sălilor solicitate de organizatori. Nu se va percepe chirie pentru utilizarea spaţiilor, în schimb amenajarea acestora presupune investiţii, deoarece vor fi necesare birouri, amenajarea sălilor destinate reuniunilor bilaterale şi achiziţionare de mese rotunde, obligatorii în cazul reuniunilor NATO. Camera Deputaţilor a pus la dispoziţia organizatorilor toate spaţiile sale, mai puţin biroul lui Bogdan Olteanu, sala Biroului Permanent şi sala de primire.

România, în calitate de stat organizator va pune la dispoziţia fiecărei delegaţii a statelor membre NATO câte două birouri, iar pentru celelalte state câte unul. Birourile vor avea în dotare fax, telefon şi acces la Internet. Delegaţiile pot face solicitări adiţionale atât de echipament cât şi de spaţiu, dar contra cost. De asemenea, delegaţiile pot veni cu dotări proprii.

Pe de altă parte, legat de publicitate, organizatorii sunt interesaţi, deocamdată, de panouri şi afişe care vor fi postate la clădirea Parlamentului, pe aeroport, pe trasee şi în locurile unde vor avea loc evenimentele de diplomaţie publică - de exemplu Cercul Militar Naţional. Organizatorii nu pregătesc spoturi TV şi nici acţiuni de publicitate în străinătate. De asemenea, vor fi realizate broşuri şi materiale de presă. De fapt, atât jurnaliştii cât şi membrii delegaţiilor oficiale vor primi kit-uri care vor conţine de la genţi, agende şi pixuri până la materiale informative, dintre care o parte sunt asigurate de Secretariatul General NATO.

Procedurile de licitaţie şi achiziţie publică sunt deocamdată în curs de desfăşurare, firma care se va ocupa cu publicitatea urmând să fie stabilită la începutul lunii februarie.

În acelaşi timp, organizatorii doresc să închirieze 290 de microbuze, 52 de autocare, 41 de autobuze şi 44 de furgonete de transport, fiind în curs o procedură de achiziţie publică al cărei câştigător va fi decis la sfârşitul lunii ianuarie. Există de asemenea oferte de sponsorizare din partea firmelor Mercedes, Ford, Audi şi BMW, pentru 490 de autoturisme.

Pe de altă parte, companiile de comunicaţii au început deja investiţiile pentru dezvoltarea infrastructurii în zona Casei Poporului, fiind preconizat ca în timpul summit-ului aproximativ 1.000 de persoane să utilizeze simultan telefoanele celulare.

Secretarul de stat în MAE Victor Micula a mai spus că organizatorii au propus atât Ministerului Educaţiei, cât şi Ministerului Muncii să fie acordate zile libere pentru elevi şi pentru bugetarii care nu sunt implicaţi în organizarea summit-ului NATO, în perioada 2 - 4 aprilie.

Pe de altă parte, organizatorii au avut discuţii cu ANAT în încercarea de a încuraja oferta de pachete turistice pe perioada summit-ului, inclusiv posibila deschidere a sezonului estival mai devreme. Transporturile în comun, în schimb, vor funcţiona normal.

În ceea ce priveşte siguranţa, principala preocupare a organizatorilor este asigurarea standardelor de securitate necesară fără ca bucureştenii să aibă senzaţia că sunt sub asediu, susţine Victor Micula. Există un comandament în materie de securitate, format din SPP, SRI, SIE, MAp, MIRA, STS, dar şi serviciile de specialitate din statele aliate vor colabora prin realizarea de evaluări şi cu alte mijloace.

Au fost deja realizate scenarii cu trasee, asemănătoare celor de la Sommet-ul Francofoniei, existând deocamdată 10 alternative de traseu de autobuz pentru jurnalişti şi 17 pentru delegaţii.

Jurnaliştii acreditaţi la eveniment vor avea un spaţiu generos pus la dispoziţie în clădirea Parlamentului. Ei vor avea o sală cu 1.300 de locuri prevăzute cu telefon şi acces la Internet. De asemenea, va fi organizat un Bussiness Center în care jurnaliştii fără laptop vor avea la dispoziţie circa 50 de calculatoare dotate cu Internet. Organizatorii doresc de asemenea să organizeze un birou care să faciliteze transmiterea înregistrărilor audio ale declaraţiilor către jurnaliştii interesaţi.

Vor fi organizate, de asemenea, 90 de cabine de editare TV, 25 pentru radio, două studiouri TV şi altele două pentru radio, precum şi 15 posturi de stand-up în exterior şi altele cinci în interior. Marile trusturi media pot cere amenajarea unor standuri speciale, contra cost.