Consiliul Naţional Secuiesc intenţionează să finalizeze, până la sfârşitul lunii ianuarie, referendumul intern privind autonomia Ţinutului Secuiesc, până în prezent circa 200.000 de persoane pronunţându-se în favoarea autonomiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Vicepreşedintele CNS, Ferencz Csaba, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că până în prezent aproximativ 200.000 de persoane cu drept de vot din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş s-au pronunţat în favoarea autonomiei în cadrul referendumului intern, neoficial pe tema autonomiei Ţinutului Secuiesc, iar acesta continuă şi în această lună în mai multe localităţi.
Potrivit deciziei Comisiei Permanente a CNS, referendumul intern privind autonomia Ţinutului Secuiesc va fi finalizat până la sfârşitul lunii ianuarie şi reprezentanţii Consiliului speră ca până la acea dată aproximativ 250.000 de persoane să se pronunţe în cadrul referendumului.
Referendumul intern, neoficial, cu urne mobile a fost finalizat în mai multe localităţi din judeţele Covasna şi Harghita, iar în aceste zile va fi reluată consultarea populaţiei privind autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc. Până în prezent, peste 99% dintre votanţi s-au pronunţat în favoarea autonomiei.
Ferencz Csaba a explicat că din perspectiva dezideratului privind autonomia Ţinutului Secuiesc, anul 2008 este unul foarte important pentru a se face cunoscută această voinţă şi de a valorifica rezultatul referendumului pe plan internaţional. Vicepreşedintele CNS a subliniat că prin prezenţa episcopului Tokes Laszlo în PE există şanse să fie înregistraţi paşi importanţi la nivelul forurilor europene, în acest sens.
În urmă cu câteva luni, Comisia Permanentă a CNS a decis asupra formării unei comisii care în această perioadă, paralel cu desfăşurarea referendumurilor, elaborează o strategie de valorificare a rezultatelor şi lucrează la întocmirea unui pachet de documente care va fi trimis pe axa Bucureşti-Budapesta-Bruxelles-New York, diferitelor instituţii şi organizaţii.
Potrivit acestei decizii, pachetul de documente urmează să fie trimis preşedintelui României, conducerii Parlamentului României şi Ungariei, respectiv partidelor politice din cele două ţări, la mai multe foruri europene şi la ONU.