Cele mai importante privatizări din acest an, precum Automobile Craiova, Electrica Muntenia Sud sau Tractorul Braşov, vor fi finalizate în 2008, întrucât transferul de proprietate este întârziat de Comisia Europeană, care verifică dacă România a încălcat normele UE.
Încheierea negocierilor cu Ford a fost anunţată cu mare fast de autorităţile române, care au decis să semneze contractul de privatizare la Salonul Auto de la Frankfurt, astfel încât să ofere un plus de notorietate tranzacţiei.
Însă, la nici o lună de la data semnării contractului, Comisia Europeană a deschis o investigaţie referitoare la posibilitatea acordării ajutorului de stat la privatizarea Automobile, situaţie care ar putea încălcă legislaţia UE.
CE verifică dacă prin clauzele referitoare la atingerea unui nivel minim de producţie de 200.000 de autovehicule anual, menţinerea numărului de salariaţi şi păstrarea obiectului de activitate, statul a obţinut un preţ mai mic decât dacă nu impunea astfel de condiţii investitorului. Potrivit oficialilor europeni, aceste prevederi ar putea fi contrare regulilor UE, fiind considerate ajutor de stat.
Ford a oferit un preţ de 57 milioane de euro pentru 72,4% din acţiunile Automobile Craiova.Grupul american s-a angajat să să investească 675 milioane de euro până în 2011 în modernizarea uzinei auto de la Craiova.
Un alt contract analizat de Comisie este vânzarea Electrica Muntenia Sud către grupul italian Enel.
Tranzacţia a fost încheiată pentru 820 milioane de euro, din care 398 milioane de euro reprezintă preţul plătit pentru 50% din acţiuni, iar 422 milioane de euro majorarea participaţiei Enel la 67,5% din capitalul social.
Contractul a fost parafat în vara acestui an, finalizarea tranzacţiei urmând să aibă loc abia după avizul CE referitor la concetrarea economică a grupului italian pe piaţa de energie din România, având în vedere că Enel mai deţine filialele Electrica Dobrogea şi Banat.
Totodată, oficialii europeni verifică dacă statul, prin contract, ar putea beneficia de dreptul de veto în administrarea companiei.
Cea de-a treia investigaţie a CE, deschisă în septembrie, se referă la vânzarea uzinei Tractorul Braşov, în urma unei licitaţii prin care autorităţile au impus cumpărătorului să păstreze obiectul de activitate al societăţii şi să reangajeze majoritatea salariaţilor disponibilizaţi.
Potrivit CE, condiţiile impuse au drept consecinţă un preţ de vânzare mai mic decât cel care ar fi putut fi obţinut într-o licitaţie necondiţionată şi, prin urmare, implică ajutorul de stat.
Uzina Tractorul a fost închisă în luna aprilie, odată cu disponibilizarea a circa 1.800 de salariţi din totalul de peste 1.900 de angajaţi.
Pentru a evita noi investigaţii, autorităţile au decis să modifice legislaţia în domeniul privatizării. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă, aflat în dezbatere publică, act care până în prezent nu a intrat în şedinţă Guvernului.
Totodată, la privatizarea Electroputere Craiova autorităţile nu au impus investitorilor nicio obligaţie, tocmai pentru a evita noi verificări din partea CE, deşi, iniţial, una dintre variantele de vânzare era privatizarea societăţii la preţul simbolic de un euro, metodă prin care se încalcă legislaţia UE deoarece reprezintă tot ajutor de stat.
O altă companie care va fi vândută fără ca investitorul să aibă obligaţia să păstreze obiectul de activitate este Antibiotice Iaşi.
Licitaţia va fi organizată în a doua jumătate a lunii martie 2008, la preţul de pornire de 136 milioane de euro.
Însă, statul mai deţine participaţii la companii strategice, precum Oltchim Râmnicu Vâlcea, Societatea Naţională a Sării, care nu vor putea fi valorificate fără clauze.
Astfel, autorităţile române trebuie să convingă oficialii europeni că vânzarea unor "companii vitale" pentru industrie nu va putea fi realizată prin licitaţie cu strigare, metodă agreată de CE şi considerată la Bruxelles drept cea mai transparentă variantă de valorificare.